De luni, fosta glorie a fotbalului brailean, Grigore Traian, are posibilitatea sa reia legaturile cu lumea, sa revina la viata cum a precizat chiar el, in momentul in care a vazut scaunul cu rotile la care tinjea de mult. Acest lucru a fost posibil datorita Fundatiei Pro Homini care, dupa aparitia articolului, s-a oferit sa-i faca aceasta mare bucurie.
In clipa in care a vazut rivnitul dar, pe care de unul singur nu ar fi avut cum sa-l procure, "Primaru" a ramas mut pentru citeva secunde. Dupa ce si-a revenit din starea de uimire, a reusit sa lege citeva fraze: " Nu-mi vine sa cred. Abia a aparut acel articol in cotidianul Obiectiv si visul meu s-a transformat in realitate. Luni a venit cineva si mi-a oferit un prim scaun cu rotile, dar acesta pe care l-ati adus de la Fundatia "Pro Homini" este nou nout si performant, este ceea ce am visat. Primul drum il voi face la poarta. De cind imi doresc eu sa ies si sa stau de vorba cu vecinii cind si cit poftesc. Singuratatea ma omoara, dar ce puteam sa fac. Pina acum am facut conversatie doar cu mama si cu acel prieten al meu Stelica Coman, cel care credeam eu ca mi-a mai ramas, numai ca acum constat ca in Braila mai sint oameni de suflet".
"Acum va putea sa iasa singur din casa"
Dupa ce i-a trecut starea de euforie gindurile l-au napadit din nou. "Primaru" a inceput sa faca planuri privind modul in care va reusi sa ajunga cit mai repede in preajma vecinilor. "Trebuie sa fac repede o rampa sa pot iesi din casa singur si sa astup camera de vizitare a canalului ca sa pot trece. Acestea sint lucruri simple de acum si le voi rezolva cel mult intr-o saptamina", a declarat Grigore Traian. Acum se gindeste la rezolvarea, pe cit se poate, a problemelor de sanatate si asteapta luna august pentru a merge sa faca investigatii medicale la Spitalul Militar din Bucuresti. "Sa le dea Dumnezeu sanatate celor care ne-au ajutat", a fost prima reactie a Manditei Traian la vederea scaunului cu rotile, dupa care au podidit-o lacrimile.
La aproape 80 de ani, mama lui Grigore Traian incearca sa faca tot ce depinde de ea pentru a-si ajuta fiul, iar acum sarcina sa devine mult mai usoara. "Acum va fi mai simplu pentru amindoi. Nici prin visele mele cele mai frumoase nu credeam ca problema noastra se va rezolva intr-un timp record. Acum va putea sa iasa singur din casa", a mai reusit sa articuleze Mandita Traian.
Fundatia "Pro Homini" desfasoara activitati caritabile in Braila de aproximativ 10 ani. Dupa aparitia articolului in cotidianul nostru, reprezentantii acestei organizatii au sunat pentru a-l sprijini pe Grigore Traian. "Povestea lui Grigore Traian ne-a impresionat si am considerat ca e firesc sa-l ajutam mai ales ca avem scaune cu rotile performante pe care le inchiriem celor aflati in dificultate din punct de vedere al deplasarii. Noi inchiriem aceste scaune pentru suma de 20 de lei, lunar. Avind in vedere situatia lui Grigore Traian, acesta va beneficia gratuit de scaun atit timp cit va avea nevoie. Fundatia noastra merge pe principiul sprijinirii oamenilor aflati in nevoie, fie ca e vorba de virstnici, persoane bolnave sau familii numeroase", ne-a declarat Liliana Caruz, presedinte al Fundatiei "Pro Homini". Aceasta va plati chiria pentru scaunul cu rotile pe tot parcursul vietii fostei glorii sportive a Brailei. Nu este primul gest de acest fel, Liliana Caruz achitind si chiria pentru un scaun cu rotile unei persoane bolnave de cancer din orasul Ianca care se confrunta cu o situatie materiala deplorabila. Actiunile sint o continuare a activitatii caritabile incepute de Cornelia Negoita, fosta presedinta a fundatiei in perioada 1997 - 2006. "Vom continua actiunile de acest gen si vom merge pe aceleasi principii. Fundatia a obtinut aceste rezultate de-a lungul celor 10 ani datorita muncii depuse de Cornelia Negoita", a tinut sa precizeze Liliana Caruz. In primele luni ale acestui an "Pro Homini" a donat nu mai putin de 76.500 lei persoanelor bolnave din Braila.
Cel mai bun fotbalist brailean pina in 1989
Timp de 11 ani, din 1969, cind a incheiat ultimul stagiu la lotul national de juniori si a fost inregimentat la Progresul care activa in Divizia B si pina in 1980 Grigore Traian nu a parasit Braila si nici echipa fanion a orasului, pentru care a evoluat in peste 400 de meciuri. Fosta extrema stinga a avut oferte de la Dinamo si Otelul Galati, dar din patriotism local le-a refuzat.
A avut Braila la picioare. A fost aplaudat de zeci de mii de oameni, a fost principalul artizan al unor victorii importante cum au fost cele din partidele cu Politehnica Timisoara, Gloria Buzau sau Ceahlaul Piatra Neamt.
A fost idol pentru multi pusti si i-a facut pe multi sa se imbete de bucurie. Pina si fostul primar Anton Lungu si-a scos palaria in fata lui si a acceptat sa asfalteze o strada intreaga, doar-doar il va convinge sa nu paraseasca Braila. De atunci au trecut 30 de ani. Acum nimeni nu il mai aplauda. Nici macar fiul sau. Nevasta l-a parasit de mult, fostii colegi de echipa l-au uitat, iar cu sanatatea o duce de la foarte prost in sus. Nu este o poveste, ci doar episoade reale din viata fostului mare fotbalist brailean Grigore Traian, zis Primaru'. O viata zbuciumata in fata careia Primaru' refuza sa se dea batut. Lupta cu saracia si cu bolile, fara sa faca tam-tam, fara sa se vaite. Acum este bucuros ca va putea sa iasa singur din casa, sa mai schimbe o vorba cu vecinii.
In clipa in care a vazut rivnitul dar, pe care de unul singur nu ar fi avut cum sa-l procure, "Primaru" a ramas mut pentru citeva secunde. Dupa ce si-a revenit din starea de uimire, a reusit sa lege citeva fraze: " Nu-mi vine sa cred. Abia a aparut acel articol in cotidianul Obiectiv si visul meu s-a transformat in realitate. Luni a venit cineva si mi-a oferit un prim scaun cu rotile, dar acesta pe care l-ati adus de la Fundatia "Pro Homini" este nou nout si performant, este ceea ce am visat. Primul drum il voi face la poarta. De cind imi doresc eu sa ies si sa stau de vorba cu vecinii cind si cit poftesc. Singuratatea ma omoara, dar ce puteam sa fac. Pina acum am facut conversatie doar cu mama si cu acel prieten al meu Stelica Coman, cel care credeam eu ca mi-a mai ramas, numai ca acum constat ca in Braila mai sint oameni de suflet".
"Acum va putea sa iasa singur din casa"
Dupa ce i-a trecut starea de euforie gindurile l-au napadit din nou. "Primaru" a inceput sa faca planuri privind modul in care va reusi sa ajunga cit mai repede in preajma vecinilor. "Trebuie sa fac repede o rampa sa pot iesi din casa singur si sa astup camera de vizitare a canalului ca sa pot trece. Acestea sint lucruri simple de acum si le voi rezolva cel mult intr-o saptamina", a declarat Grigore Traian. Acum se gindeste la rezolvarea, pe cit se poate, a problemelor de sanatate si asteapta luna august pentru a merge sa faca investigatii medicale la Spitalul Militar din Bucuresti. "Sa le dea Dumnezeu sanatate celor care ne-au ajutat", a fost prima reactie a Manditei Traian la vederea scaunului cu rotile, dupa care au podidit-o lacrimile.
La aproape 80 de ani, mama lui Grigore Traian incearca sa faca tot ce depinde de ea pentru a-si ajuta fiul, iar acum sarcina sa devine mult mai usoara. "Acum va fi mai simplu pentru amindoi. Nici prin visele mele cele mai frumoase nu credeam ca problema noastra se va rezolva intr-un timp record. Acum va putea sa iasa singur din casa", a mai reusit sa articuleze Mandita Traian.
Fundatia "Pro Homini" desfasoara activitati caritabile in Braila de aproximativ 10 ani. Dupa aparitia articolului in cotidianul nostru, reprezentantii acestei organizatii au sunat pentru a-l sprijini pe Grigore Traian. "Povestea lui Grigore Traian ne-a impresionat si am considerat ca e firesc sa-l ajutam mai ales ca avem scaune cu rotile performante pe care le inchiriem celor aflati in dificultate din punct de vedere al deplasarii. Noi inchiriem aceste scaune pentru suma de 20 de lei, lunar. Avind in vedere situatia lui Grigore Traian, acesta va beneficia gratuit de scaun atit timp cit va avea nevoie. Fundatia noastra merge pe principiul sprijinirii oamenilor aflati in nevoie, fie ca e vorba de virstnici, persoane bolnave sau familii numeroase", ne-a declarat Liliana Caruz, presedinte al Fundatiei "Pro Homini". Aceasta va plati chiria pentru scaunul cu rotile pe tot parcursul vietii fostei glorii sportive a Brailei. Nu este primul gest de acest fel, Liliana Caruz achitind si chiria pentru un scaun cu rotile unei persoane bolnave de cancer din orasul Ianca care se confrunta cu o situatie materiala deplorabila. Actiunile sint o continuare a activitatii caritabile incepute de Cornelia Negoita, fosta presedinta a fundatiei in perioada 1997 - 2006. "Vom continua actiunile de acest gen si vom merge pe aceleasi principii. Fundatia a obtinut aceste rezultate de-a lungul celor 10 ani datorita muncii depuse de Cornelia Negoita", a tinut sa precizeze Liliana Caruz. In primele luni ale acestui an "Pro Homini" a donat nu mai putin de 76.500 lei persoanelor bolnave din Braila.
Cel mai bun fotbalist brailean pina in 1989
Timp de 11 ani, din 1969, cind a incheiat ultimul stagiu la lotul national de juniori si a fost inregimentat la Progresul care activa in Divizia B si pina in 1980 Grigore Traian nu a parasit Braila si nici echipa fanion a orasului, pentru care a evoluat in peste 400 de meciuri. Fosta extrema stinga a avut oferte de la Dinamo si Otelul Galati, dar din patriotism local le-a refuzat.
A avut Braila la picioare. A fost aplaudat de zeci de mii de oameni, a fost principalul artizan al unor victorii importante cum au fost cele din partidele cu Politehnica Timisoara, Gloria Buzau sau Ceahlaul Piatra Neamt.
A fost idol pentru multi pusti si i-a facut pe multi sa se imbete de bucurie. Pina si fostul primar Anton Lungu si-a scos palaria in fata lui si a acceptat sa asfalteze o strada intreaga, doar-doar il va convinge sa nu paraseasca Braila. De atunci au trecut 30 de ani. Acum nimeni nu il mai aplauda. Nici macar fiul sau. Nevasta l-a parasit de mult, fostii colegi de echipa l-au uitat, iar cu sanatatea o duce de la foarte prost in sus. Nu este o poveste, ci doar episoade reale din viata fostului mare fotbalist brailean Grigore Traian, zis Primaru'. O viata zbuciumata in fata careia Primaru' refuza sa se dea batut. Lupta cu saracia si cu bolile, fara sa faca tam-tam, fara sa se vaite. Acum este bucuros ca va putea sa iasa singur din casa, sa mai schimbe o vorba cu vecinii.
