„Asta e lupta politică. (...) Ficatul duce”, a fost una dintre primele declaraţii ale lui Mihai Tudose după ce a fost desemnat în funcţia de premier, ca răspuns la o întrebare a unui reporter, legată de controversele create în jurul nominalizării acestuia ca prim-ministru.
Da, ficatul duce, dar, în contextul ultimelor declaraţii ale premierului, pare că e singurul organ care chiar îl duce. Însă nu acesta era esenţial să ducă, ci capul – aspect valabil nu doar în cazul lui Mihai Tudose, ci şi al altor, din ce în ce mai mulţi, miniştri.
Totuşi, nu se poate trece atât de uşor peste ultimul atac al premierului la adresa băncilor. Adevărat, nu sunt băncile nişte sfinţi (nici n-ar avea cum să fie), dar, ca prim-ministru al unei ţări, în secolul 21, să declari că nu ai card de salarii pentru că ai avut tu o problemă, la un moment dat, cu o bancă, şi că n-ai încredere în bănci pentru că sunt rele, e cale lungă.
În primul rând, declaraţia reprezintă un semn de demagogie tristă, din moment ce Guvernul pe care îl conduci a împrumutat de la băncile pe care le blamezi miliarde de lei în doar câteva luni, pentru a putea plăti pensii şi salarii bugetarilor, mărite nejustificat economic. Şi va continua să se împrumute şi mai mult, pentru că gaura la buget devine tot mai mare – de aici şi disperarea actualilor guvernanţi.
În al doilea rând, să spui că ai rămas fără vreo 500 de dolari pe care i-ai avut într-un cont, pentru că ţi i-a mâncat banca pe comisioane, denotă - dacă povestea chiar este adevărată - fie că eşti un ignorant total în relaţiile cu băncile, fie un habarnist depăşit de contextul vremurilor în care trăieşti. Dar vremuri în care, culmea, eşti premier!
Cel mai probabil, Guvernul pregăteşte vreo taxă specială pentru bănci – pe care, ce să vezi, o vor plăti, de fapt, tot cetăţenii şi, în special, mediul privat. Ca şi miliardele împrumutate de Guvern pentru toate aberaţiile populiste.
Să nu mai vorbim despre ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, care s-a trezit ieri vorbind despre cum 100 de euro la noi valorează 200 de euro în Marea Britanie. Când faci o asemenea comparaţie cretină, ar trebui să te raportezi şi la puterea de cumpărare. Ori, puterea de cumpărare a românilor nu este la jumătate faţă de cea a britanicilor. Prin urmare, declaraţia rămâne doar una cretină şi atât.
Să mai amintim şi despre condamnatul şef al PSD, Liviu Dragnea, care ieri confunda lobby-ul cu corupţia şi-i certa pe ambasadori - în special pe cel al SUA – că-şi permit să comenteze pe marginea independenţei Justiţiei, deşi ceea ce vrea să facă PSD-ALDE cu Justiţia este o golăneală fără margini. „Urmează să ni se interzică dreptul de a gândi”, spunea, ieri, infractorul Dragnea, deşi niciun ambasador nu poate interzice nimic. În plus, nu ştiu cât de mult gândesc în general politicienii, mai ales cei aflaţi acum la guvernare, dar nu despre dreptul de a gândi era vorba, ci mai degrabă despre dreptul de a fura. Drept pe care, chiar dacă a câştigat alegerile de anul trecut şi chiar dacă este condus de un condamnat, PSD nu şi-l poate aroga. Chiar dacă ficatul românilor duce.
