Dar rădăcinile conexiunilor postrevoluţionare s-au aflat, fireşte, ca în multe alte cazuri de îmbogăţiţi după evenimentele din decembrie '89, în perioada comunistă. Aşa se face că seniorul a început să prospere în perioada când Tataia Lungu a condus Primăria municipiului. Dacă nu mă înşel, Rădulescu - tatăl a fost şi membru PSM, după care a ajuns în listele PDSR-ului, căci ăsta era trendul. Aşa se face că prima mare lovitură a fost aceea cu chioşcurile din staţiile de autobuz. Aşa a început să se-nvârtă roata pentru familia Rădulescu în acele spaţii comerciale cu mare vad, care la început arătau jalnic. Printre altele, îmi aduc aminte că intrase în vigoare de mult timp legea privind obligativitatea montării de case de marcat în toate spaţiile comerciale, numai că la Risk, treburile mergeau bine mersi ca înainte. Fără bon fiscal, iar Garda Financiară nu auzea, nu vedea. Nu e de mirare având în vedere rădăcinile, tot în perioada comunistă, ale celui care a fost, este şi va fi, probabil până la desfiinţarea instituţiei, şef la Garda Financiară. Au urmat terasa - restaurant şi pontonul Swing, astfel încât Rădulescu, tatăl şi fiul, au devenit experţi în arta culinară şi alimentaţia publică. Bine pregătiţi, financiar vorbind, odată cu debutul programului "Lapte corn" şi urcarea pe tronul CJ a lui Gheorghe Bunea Stancu, Răduleştii s-au lipit an de an la conducta de bani publici, în parteneriat cu o firmă de lactate controversată, dar cu relaţii până la vârful Poliţiei brăilene. O nouă lovitură! Sigur, traiectoria PSM-PDSR-PSD este una firească, aş zice, mai ales că Gheorghe Bunea Stancu este întâi de toate om de afaceri! Chiar şi intrarea în arena politică a PC a celui de-al treilea membru al familiei Rădulescu, Daniela, nora seniorului, cu relaţii până hăt departe în zona securisto-comunistă, nu m-a mirat. Ce mi-e PC, ce mi-e PSD, dacă ne gândim la rădăcinile comune ale celor două partide! Ceea ce m-a surprins, în schimb, a fost "împrietenirea" cu liberala Diana Tuşa, contra serviciului de director al "Electrica" pentru juniorul Rădulescu, manevră executată pe timpul Guvernului Tăriceanu. E adevărat că tot în timpul când Cibu era primar liberal, familia Rădulescu a jucat şi pe piaţa imobiliară, dar nu la nivelul lui Simion Cloşcă, un veritabil "jucător", prin mâinile căruia au trecut sute de imobile retrocedate la foc automat. Iată cum, mi-am zis, Brăila are exponentul în carne şi oase al alianţei PNL-PSD-PC, atât de hulită de Băsescu şi democrat-liberalii lui: familia Rădulescu. Vă aduceţi aminte de generalul Bădălan de la PDL, cum acuza el sus şi tare prin campaniile electorale, "cooperativa" Cibu-Stancu? Când colo, ce să vezi? După ce PDL a ajuns la guvernare, juniorul Rădulescu a intrat în PDL, partidul cumătrului Titi Dumitriu, cel puţin aşa a dezvăluit "Caracatiţa corupţiei brăilene". De parcă n-ar fi fost suficiente conexiunile, bomboana pe colivă a pus-o Dumitriu, care-a ieşit şi el cu o dezvăluire şoc: înainte de a-şi lua zborul la Bucureşti, Sergiu Diacomatu, preşedintele Fundaţiei "Fiii Brăilei", cel care-ar fi responsabil de editarea pliantului incriminator, a mâncat tot din mâna lui Rădulescu. Mai mult decât atât, o simplă căutare pe Google dezvăluie că Diacomatu, ieşit jurist din fabrica de diplome a Facultăţii "Spiru Haret" Constanţa a ocupat acest post şi la Electrica SA, nu numai la firma particulară a seniorului Rădulescu. Cum a ajuns tocmai Sergiu Diacomatu să ocupe un astfel de post din atâţia absolvenţi de drept la facultăţi de stat? PCR este răspunsul şi relaţia familiilor Rădulescu şi Diacomatu de dinainte de '89. Altă explicaţie logică n-am găsit. Şi-atunci, despre ce vorbim? Despre COOPERATIVE, la plural, nu la singular, aşa că nu mai încercaţi să ne prostiţi, că ne-am săturat de voi!
