Faleza Dunării nu mai este de mult locul de promenadă dorit de brăilenii cu bun simţ. Atmosfera îmbâcsită cu fum de grătar şi poluată fonic cu muzică de prost gust, ce bubuie din toate părţile, din boxe care se întrec în decibeli, provoacă mai degrabă stres decât relaxare. Aşa-numitele terase estivale funcţionează după propriile reguli, cu largul concurs al autorităţilor, care autorităţi se dovedesc incapabile să administreze eficient această zonă definitorie pentru municipiu. Brăilenii şi turiştii care se încumetă să străpungă norii grei de fum din dreptul treptelor de la Primărie şi să meargă la pas înspre moara Violatos îşi pot face o idee despre cât de bine reuşesc autorităţile locale să impună ordinea şi să gospodărească acest spaţiu.
Mai întâi, sare în ochi toaleta "ecologică" amplasată fix lângă stema oraşului. Cabina de plastic a fost adusă acolo, cel mai probabil, de proprietarii de terase. În principiu, aceştia sunt obligaţi să le asigure clienţilor un loc unde să îşi poată satisface nevoile fiziologice şi să se spele pe mâini. Lacătul de pe uşa acelei cabine de plastic indică, însă, faptul că "terasiştii" folosesc privata doar pentru uz personal, nefiind dispuşi să o împartă cu restul lumii. Autorităţile nu au nicio replică...
Puţin mai încolo, găseşti un fel de cişmele vopsite în albastru, ce ar trebui să îi ajute pe trecătorii însetaţi să se răcorească. Fiecare "cişmea" este însoţită, invariabil, de o băltoacă insalubră şi înverzită de mătasea broaştei. Dacă vrei să bei apă sau doar să te speli pe mâini, trebuie să păşeşti cu simţ de răspundere peste pata umedă, purtătoare de noroi. Cine reuşeşte să se apropie de cişmea fără să îşi ude încălţările se loveşte de o altă problemă: ca să curgă apa, trebuie să apeşi cu nădejde de o manivelă. Apeşi - ridici, apeşi - ridici, ca la o cişmea veritabilă. Numai că acelea de pe faleză au manivelele atât de neunse, încât îţi trebuie forţă de culturist ca să le poţi urni din loc. Cineva mai astenic are nevoie de voinţă de fier ca să mişte acele mânere preţ de câteva secunde, ca să curgă apa. Iar când curge apa, dacă nu eşti suficient de iute, nu reuşeşti să o prinzi, fiindcă, odată ce ai luat mâna de pe manivelă, şuvoiul se opreşte. Ca să poţi fi sigur că apuci să bei, trebuie să faci echipă cu cineva care să se ofere să dea la manivelă, ignorând riscul de a se uda pe pantofi.
L-am întrebat pe viceprimarul Alexandru Dănăilă care e treaba cu aceste cişmele. Nu a ştiut ce să spună pe moment. "Nu cunosc, trebuie să mă interesez! Am impresia că nu sunt cu apă potabilă, ci cu apă netratată, pentru udarea spaţiilor verzi". S-a interesat şi a venit cu un răspuns: "La cişmelele respective curge apă potabilă. Au fost montate în urmă cu doi - trei ani, în preajma Zilelor Brăilei, pentru că urma să fie aglomerare de persoane pe faleză şi era nevoie de apă. Bălţile din jurul lor s-au format deoarece după ce au fost puse pe poziţie nu au mai fost racordate la reţeaua de canalizare. Nu îmi explic de ce s-a întâmplat asta. Le vom racorda acum. Până la Zilele Brăilei din acest an se rezolvă problema", ne-a spus viceprimarul Dănăilă.
Pe vremuri, malul falezei era amenajat cu alei betonate, pe unde te puteai plimba admirând Dunărea de la înălţime. De ani de zile, acele alei sunt impracticabile, fiind năpădite de bălării şi sufocate de gunoaie. Ca să nu mai vorbim de felul cum arată pavajul şi balustradele de beton... Primarul Simionescu vorbeşte de pe la începutul mandatului despre reabilitarea malului, atât în ceea ce priveşte aleile, cât şi panta acestuia, în ansamblu. O reabilitare s-a făcut, acum vreo trei ani, pe o porţiune de câţiva zeci de metri, chiar lângă moara Violatos. A costat câteva miliarde de lei vechi şi a rămas stingheră şi neconectată cu restul aleilor, degradându-se la loc, în tăcere. Primăvara aceasta, câţiva voluntari au curăţat vegetaţia, după propriile puteri, pe o scurtă porţiune. A fost, însă, prea puţin pentru a conta. Replica autorităţilor întârzie...
Tichia de mărgăritar de la capătul falezei, dinspre moara Violatos, este nelipsita tiribombă care apare, cu precizie de ceasornic, în fiecare vară, în preajma Zilelor Brăilei. A apărut şi anul acesta, accetuând senzaţia de bâlci trist, oferită de biata noastră faleză. Autorităţile zic că, de la anul, nu vom mai vedea aşa ceva pe principala zonă de promenadă a oraşului. "S-a votat în CLM un nou regulament privind închirierea suprafeţelor de pe domeniul public al municipiului. Astfel de instalaţii (tiribomba - n.n.) nu vor mai putea fi amplasate în centrul municipiului, ci doar în anumite zone, ce urmează să fie stabilite de instituţia arhitectului şef".
Trebuie amintit că, anul trecut, tot în CLM s-a votat un regulament referitor la activitatea teraselor estivale, al cărui efect încă se lasă aşteptat.
