• statuile celei de-a doua ediţii a Simpozionului Internaţional de Sculptură “Nicăpetre” sunt gata să încânte privirile trecătorilor • va mai curge, însă, multă apă pe Dunăre până când ele vor ajunge pe bulevardul Independenţei, acolo unde le este locul • deocamdată, sunt depozitate în curtea colegiului “Neniţescu”, acolo unde s-a desfăşurat tabăra de sculptură
Cea de-a doua ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură s-a finalizat oficial, la sfârşitul săptămânii trecute, iar operele de artă realizate pe parcursul celor patru săptămâni de trudă intensă, de cei şapte artişti participanţi, înfrumuseţează acum curtea Colegiului Tehnic “C.D. Neniţescu”, locul unde au fost zămislite. Încă nu se ştie când vor fi expuse pe bulevardul Independenţei, locul care le va găzdui în următorii zeci de ani, dar această incertitudine există exclusiv din vina autorităţilor locale. Artiştii au făcut ce a depins de ei şi au făcut-o bine! Marmura, materialul care le-a fost pus la dispoziţie în acest an, a fost de două ori mai greu de prelucrat decât piatra simplă de la ediţia precedentă, dar şi rezultatul este incomparabil mai frumos. Asta au remarcat toţi cei prezenţi, sâmbătă, 3 septembrie, la ceremonia de închidere a taberei de sculptură. Au fost de faţă reprezentanţii Muzeului Brăilei, instituţia implicată efectiv în organizarea evenimentului, dar şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi Primăriei. Nu putea să lipsească Marian Căpăţână, consilierul judeţean care a iniţiat acest simpozion internaţional de sculptură ce poartă numele marelui artist brăilean Nicăpetre, şi nici Viorel Mortu, fostul preşedinte al CJ care, în mandatul său, a sprijinit puternic iniţiativa. Au fost prezenţi, de asemenea, actualul preşedinte CJ, Francisk Chiriac, primarul Marian Dragomir, viceprimarii Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei, Camelia Guşatu, şi alţi oficiali. Cu toţii i-au aplaudat pe cei şapte artişti care şi-au prezentat, pe rând, operele ce reflectă tema din acest an a simpozionului: Chira Chiralina. Specialistul Muzeului Brăila, Maria Stoica, a însoţit aceste prezentări cu scurte consideraţii despre fiecare operă în parte.
Cele şapte proiecte selecţionate pentru actuala ediţie aparţin sculptorilor: Dinu Câmpeanu - România, cu lucrarea “Chiralina”, Alexey Kanis din Rusia - “Tension”, Leonid Kozlov din Ucraina - “Dance of life”, Malin Malinov din Bulgaria - “Family”, Iurie Platon din Republica Moldova - “Chira Chiralina”, Elena Saracino din Italia - “Venus” şi Serhii Sbitniev din Ucraina - “Heartstrings”. Pe lângă faptul că marmura din care au fost realizate le dă un plus de frumuseţe, lucrările acestora sunt mai puţin abstracte decât cele din ediţia de anul trecut, ce au avut ca temă “mitul pescarului”, iar asta le va face, cu siguranţă, să fie mai pe gustul publicului.
“Simpozion mai bine organizat decât în alte ţări din Europa şi Asia”
Artiştii participanţi au avut cuvinte de laudă despre felul cum a fost organizat simpozionul de sculptură de la Brăila. “A fost un simpozion la cel mai înalt nivel mondial. Unii dintre colegi au participat până acum la 25 - 30 de simpozioane de sculptură, prin toată lumea, şi în Europa şi în Asia, şi zic că nu de fiecare dată au găsit o organizare la fel de bună ca aici. Ne-am speriat puţin, la început, când am aflat că vom lucra în marmură, un material ce necesită un efort dublu la prelucrare decât piatra simplă, dar mai apoi, când am început să lucrăm, ne-am dat seama că acesta este de fapt un noroc pentru noi, deoarece rezultatul e pe măsura calităţii materialului. Dacă ne uităm la lucrările de anul trecut, vedem că există o diferenţă considerabilă...”, a spus, în numele tuturor participanţilor, artistul basarabean Iurie Platon. De la Brăila, acesta a plecat direct la un simpozion din Germania.
Bugetul alocat de Consiliul Judeţean pentru tabăra de sculptură a fost de 250.000 lei (2,5 miliarde de lei vechi), bani destinaţi pentru tot ce ţine de buna funcţionare a simpozionului, de la organizarea de şantier până la onorariul artiştilor. Consilierul Marian Căpăţână ne-a spus că e puţin probabil să se fi cheltuit tot bugetul. “Încă nu s-a făcut un calcul, dar cheltuielile se încadrează în limita celor de anul trecut, care s-au cifrat la circa 220.000 lei”, a precizat acesta.
Pentru efortul depus, onorariul prevăzut pentru artişti este de 2.000 de euro, impozabil. La sfârşitul taberei, unul dintre participanţi, sculptorul român Dinu Câmpeanu a spus, vorbind şi pentru ceilalţi colegi, că, dat fiind că s-a lucrat în marmură, un material mult mai dur, ar fi fost bine ca onorariul să fi crescut cu cel puţin 500 de euro, pentru fiecare artist.
Direcţia de Cultură - vinovatul fără vină. Primăria nu şi-a făcut treaba
Deocamdată, nu se ştie dacă autorităţile iau în calcul mărirea onorariului pentru ediţia de anul viitor al simpozionului. Problema stringentă care trebuie rezolvată la ora actuală este expunerea operelor pe domeniul public. După cum v-am mai informat, sculpturile realizate în cadrul acestui simpozion ar trebui să fie expuse pe bulevardul Independenţei. Fiecare tronson al bulevardului ar urma să găzduiască operele rezultate din câte o ediţie a simpozionului. Ori, din septembrie 2015, de când s-a terminat prima ediţie, autorităţile locale, recte Primăria Brăila, nu au reuşit să monteze definitiv, cu postament şi toate cele necesare, statuile realizate atunci. Doar câteva au fost aduse în regim provizoriu pe bulevard, între Calea Călăraşi şi Str. Şcolilor, dar de aici până la o expunere în regulă e cale lungă. Sâmbătă, când au fost întrebaţi de ce nu s-a finalizat această procedură, şefii de la CJ şi Primărie au dat de înţeles că lucrurile s-au blocat la nivelul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, care nu ar fi eliberat avizele necesare. Directorul aceste instituţii, Ana Hărăpescu, ne-a declarat, însă, că respectivele justificări nu au niciun temei. “În primul rând, toată lumea trebuie să ştie că nu Direcţia Judeţeană pentru Cultură eliberează avizele necesare pentru expunerea monumentelor de for public. În conformitate cu Legea 120/2006, doar Ministerul Culturii poate da aceste avize. Noi am informat Primăria Brăila încă din luna martie a acestui an că trebuie să se adreseze Ministerului pentru avizare şi chiar am anexat informării noastre o listă cu documentele pe care trebuie să le cuprindă dosarul ce trebuie să însoţească cererea. În ciuda acestei informări, Primăria a ignorat legea, expunând pe bulevard câteva statui, deşi nu are niciun aviz de la Ministerul Culturii”, ne-a precizat directorul Ana Hărăpescu.
Ieri, viceprimarul Alexandru Jantea ne-a informat că procedura de avizare a fost demarată. “După obţinerea avizului de la Cultură vom putea organiza o licitaţie în vederea realizării soclurilor pe care vor fi montate definitiv statuile respective”, ne-a spus Jantea. Acesta s-a referit la statuile de la ediţia 2015 a simpozionului de sculptură. Nu se ştie încă în ce stadiu se află procedura birocratică ce trebuie parcursă de operele actualei ediţii.
Bătaia de joc a autorităţilor dar şi a brăilenilor
Constantin IONESCU
Statuile aflate în prezent pe bulevardul Independenţei, realizate dintr-o rocă foarte fragilă, au deja crăpături şi spărturi, de la transport şi punerea pe poziţie. Inadmisibil este că aceste lucrări de artă au devenit loc de odihnă, băut cafea şi fumat ori de joacă pentru copii. Sculpturile sunt deja murdare, după ce brăilenii mai mult sau mai puţin obosiţi, mai mult sau mai puţin lipsiţi de bun simţ, le confundă cu băncile şi nu doar că se aşează pe ele dar le şi calcă, efectiv, în picioare. Nimeni nu intervine în favoarea păstrării civilizate a ceea ce s-a realizat cu imaginaţie şi multă trudă. Păcat!
