Brăilenii se împuţinează şi sunt din ce în ce mai bătrâni. O statistică îngrijorătoare privind rata natalităţii poziţionează judeţul nostru pe ultimul loc la nivel naţional, cu un indice de aproape patru ori mai mic decât la recensământul de la 1967. Anul trecut, de exemplu, s-au înregistrat mai puţin de 2.500 de naşteri şi de două ori mai multe decese. În acest ritm al alterării indicatorilor statistici sociali pentru judeţul nostru, numărul de clase din unităţile de învăţământ locale s-a tot restrâns. În paralel, şi sistemul de pensii se resimte odată cu îmbătrânirea populaţiei în raport cu contributorii la fondul de pensii şi numărul din ce în ce mai mic de copii, iar orizontul nu se arată prea roz. Privind cu îngrijorare cifrele statistice seci, n-ai cum să nu te întrebi: "Mie cine-mi va mai plăti pensia?".
Suntem din de în ce mai puţini, iar populaţia este în accentuat proces de îmbătrânire. O dovedesc foarte clar seriile statistice privind judeţul nostru, cu referire la indicatorii sociali, mai precis "mişcarea naturală a populaţiei". Buletinul statistic la decembrie 2015 arată clar că anul trecut au fost aduşi pe lume la Brăila mai puţin de 2.500 de bebeluşi - 2.446 mai precis, în timp ce la capitolul decese s-au înregistrat 4.865 de cazuri, aşadar aproape dublul naşterilor. Puse în balanţă, cele 12 luni ale anului trecut arată foarte clar că sporul natural este negativ şi se menţine aşa de ani buni. Dacă privim peste 2014, de exemplu, vom vedea că naşterile se menţin la valori mici în raport cu decesele: 2.380 de bebeluşi aduşi pe lume în anul de referinţă, faţă de 4.698 de decese. Panta descendentă devine şi mai evidentă dacă ne extindem baza de comparaţie a acestor indicatori. Seriile statistice puse la dispoziţie de Direcţia Regională de Statistică Brăila arată că în 1990, de exemplu, în judeţul nostru s-au înregistrat puţin peste 5.000 de naşteri (5.012 naşteri mai precis), valoare ce n-a mai fost niciodată atinsă de atunci, fiind în continuă şi evidentă descreştere: 3.606 naşteri în 1995, 3.593 de naşteri în 2000, 3.403 - 2005 şi 2.940 naşteri în 2010. Fenomenul se repetă şi dacă ne concentrăm strict pe municipiu, în sensul că numărul de naşteri la 1990 n-a mai fost egalat (2.717) fiind de atunci pe pantă descendentă - 1.879 naşteri în 1995, 1.778 în 2000, 1.909 - 2005 şi 1.563 naşteri înregistrate în 2010.
Interesant de analizat un pic şi rata de fertilitate pentru că arată foarte clar faptul că mamele amână tot mai mult vârsta la care aduc pe lume primul copil. Dacă discutăm de mediul urban, la nivelul lui 2013 (cel mai recent an cu date complete disponibile) numărul de născuţi vii la mia de femei în vârstă fertilă era de 17,4 pentru tranşa de vârstă între 15 şi 19 ani, de 59,9 pentru tranşa 20 - 24 de ani, 86,6 pentru tranşa 25 - 29 ani, 54,6 pentru 30 - 34 ani şi 23,8 pentru grupa de vârstă 35 - 39 ani. Pentru mediul rural, datele arată o tendiţă ca primul copil să fie adus pe lume până la vârsta de 29 de ani. Ce ne spun aceste cifre? Faptul că pe fondul gradului de dezvoltare a economiei în judeţul Brăila, mai ales în mediul urban, tinerele aleg să amâne cât pot de mult momentul primei naşteri, iar asta din dorinţa de a se afirma pe plan profesional şi apoi de a-şi consolida poziţia atinsă.
De altfel, nici tinerii brăileni nu se mai grăbesc să se căsătorească şi cu greu se încumetă să facă un copil. De exemplu, anul trecut au fost 1.509 căsătorii, în timp ce divorţurile au ajuns la 664 de cazuri.
Pensionarii de la sat trăiesc mai mult
Dacă vorbim despre decese, aceleaşi serii statistice ale DRS Brăila arată o creştere de-a lungul anilor a valorii indicatorului "număr de decedaţi la mia de locuitori". De exemplu, la momentul 1990 se înregistraseră 8,3 decedaţi/mia de locuitori în mediul urban şi 14 decedaţi/mia de locuitori în mediul rural. Zece ani mai târziu, valorile urcaseră la 9,6 decedaţi/1.000 locuitori în mediul urban, respectiv 15,8 în mediul rural, iar în 2012 s-a atins valoarea de 11 decedaţi/1.000 de locuitori în urban şi de 17,1 în mediul rural.
Intrând un pic în detaliu, adică pe grupe de vârstă pentru decese, vom observa că atât bărbaţii, cât şi femeile din mediul urban mor mult mai devreme, undeva la grupa de vârstă 65 - 70 ani, în timp ce în mediul rural se atinge şi depăşeşte mult mai des grupa de vârstă 80 - 84 ani şi peste 85 ani.
Îmbătrânirea populaţiei are efecte dezastruoase pe termen lung
Aminteam la începutul materialului despre o statistică la nivel naţional privind natalitatea, în care Brăila ocupă ultimul loc după criteriul "rata natalităţii" la momentul 2014. În cazul judeţului nostru valoarea acestui indicator este de 7,2 (28,4 valoarea înregistrată la momentul 1967), imediat în faţa noastră fiind judeţele Teleorman - 7,4, Caraş-Severin - 7,5, Olt - 7,5, Gorj - 7,6, Hunedoara - 7,7. La polul opus, valorile cele mai mari ale ratei natalităţii se înregistrează în Suceava - 11,2, Bistriţa-Năsăud - 10,8, Braşov - 10,7, Sălaj - 10,6 şi Harghita - 10,5. Bucureştiul are o rată a natalităţii de 9,9 cu 0,7 puncte peste media naţională de 9,2.
Un alt indicator luat în calcul la nivel naţional este vârsta medie a mamei la prima naştere, în funcţie de care în clasamentul pe ţară suntem undeva la mijloc cu 27,7 ani, pe acelaşi palier cu Satu Mare, Botoşani şi Bacău. Cele mai tinere mame la prima naştere sunt în Călăraşi - 26,4 ani, Teleorman - 26,4 şi Giurgiu - 26,3, în timp ce la polul opus se clasează Bucureştiul cu 30,8 ani, judeţul Ilfov cu 30,5 ani, Clujul - 29,5 ani şi Timişul - 29 ani.
Privind în ansamblu toate aceste informaţii, se conturează clar ideea că suntem tot mai puţini şi, mai ales, îmbătrânim ca populaţie, cu efecte devastatoare pe termen lung în sectoare precum educaţie, pensii, asistenţă medicală şi prestaţiile de şomaj. Iar fenomenul este valabil pentru întreaga ţară.
De exemplu, îmbătrânirea populaţiei duce la creşterea numărului de persoane de vârsta a treia, solicitante de îngrijiri medicale. De asemenea, va avea ca efect creşterea presiunii asupra bugetului de stat prin prisma numărului în creştere al pensionarilor, în paralel cu scăderea forţei de muncă active. Specialiştii statisticieni la nivel naţional apreciază că la acest momen, unul din şapte români are peste 65 de ani şi, în lipsa unei îmbunătăţiri a natalităţii, în 2030 raportul va ajunge la unul la cinci, iar în 2060 va creşte spre unu la trei.
Canciu: «E cam greu să faci un copil când eşti plecat să faci bani»
Scăderea natalităţii în judeţul nostru este reflectată şi de numărul copiilor care frecventează cursurile şcolilor. Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila ne-a furnizat câteva cifre, care ilustrează perfect bilanţul demografic negativ al judeţului. În 2003, au fost 5.526 elevi care au absolvit ciclul gimnazial. 12 ani mai târziu, numărul lor s-a înjumătăţit. În cursul acestui an şcolar, vor fi 2.811 elevi absolvenţi de clasa a VIII-a, iar pentru anul şcolar viitor, 2016 - 2017, numărul lor este estimat undeva la 2.632. Dacă numărul copiilor va fi în scădere şi pe viitor, şcolile cu puţini elevi riscă să fie închise.
Inspectorul şcolar general, Cătălin Canciu, a analizat problema şi ne-a oferit câteva răspunsuri la întrebările noastre. Din punctul său de vedere, o problemă destul de serioasă ar fi faptul că natalitatea este strâns legată de economia judeţului, capitol la care nu stăm prea bine. Pe lângă acest factor, se adaugă emanciparea femeii. Aceasta îşi doreşte, înainte de toate, o carieră şi să-şi asigure traiul, apoi se gândeşte la întemeierea unei familii, este de părere şeful IŞJ Brăila. Din această cauză, căsătoria are loc la o vârstă mai înaintată, la fel şi naşterea primului copil în familie. "Mai apare un aspect. Bărbaţii pleacă la muncă în străinătate. E cam greu să faci un copil când eşti plecat să faci bani. Există peste 4.700 de elevi în judeţul Brăila ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Este o realitate care ne va «costa» recalibrarea întregului sistem de educaţie. Vor fi şcoli obligate să se închidă. În mediul rural sunt şcoli cu 100 de copii. Populaţia este foarte îmbătrânită. Şi noi suntem într-o economie de piaţă şi, vrem, nu vrem, şcolile trebuie să fie rentabile din punct de vedere financiar. Finanţarea standard cost per elev duce şcolile în imposibilitatea de a funcţiona în parametri optimi. Noi ne-am gândit la nivelul de analiză. Au fost zvonuri că vom comasa şcoli ... mie îmi place să dezbat orice problemă cu colegii. Cert este că atât timp cât voi fi eu inspector şcolar general, nu se va pune lacăt pe nicio şcoală brăileană. Şi la nivelul liceelor tehnologice vor fi probleme. Deja se văd, nu putem sta indiferenţi la aceste lucruri", a declarat şeful IŞJ Brăila.
Brăila în statistici
* numărul de salariaţi a depăşit anul trecut 66.000 de persoane, câştigul mediu net fiind undeva la 1.300 lei
La nivelul anului 2015, datele statistice estimate de DRS Brăila arată că efectivul salariaţilor s-a menţinut undeva la 66.000 de persoane, în creştere faţă de începutul perioadei de analiză când aveam undeva la aproape 65.000 de salariaţi. Indicatorul "câştigul mediu net" a debutat în 2015 cu valoarea de 1.300 lei şi s-a menţinut relativ constant şi în uşoară creştere pe final de an când a urcat la 1.377 lei - noiembrie şi 1.515 lei - decembrie, cu menţiunea că în ultima lună au fost prinse şi primele de Crăciun acordate de angajatori.
În ce priveşte rata şomajului, 2015 a debutat cu 7,6% şi a tot scăzut până la minimul înregistrat în luna mai - 6,8%, după care a crescut uşor spre 7,1%.
Legat de numărul mediu al pensionarilor, datele statistice sunt disponibile doar pe primele 3 trimestre din 2015: 80.202 persoane în trimestrul I, 79.998 persoane în trimestrul II şi 79.727 persoane în al treilea trimestru. Pensia medie per judeţ a fost de 831 lei, valoare care s-a menţinut întreg anul trecut.
Brăilenii, printre salariaţii cel mai prost plătiţi din ţară
* judeţul nostru se clasează pe locul 37 naţional, cu un câştig salarial mediu net de 1.377 lei * după noi, se mai regăsesc doar judeţele Vaslui, Covasna, Suceava şi Harghita * la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte ocupăm ultimul loc
Un clasament la nivel naţional arată cât de prost sunt plătiţi românii, în general, şi brăilenii, în mod special. Pornind de la seriile statistice aferente lunii noiembrie 2015, chiar înainte de luna cadourilor, când angajatorii acordă prima de Crăciun, topul realizat demonstrează încă o dată că zonele ocolite de investitorii străini suferă la capitolul salarizare şi, în mod curios, aceeaşi problemă o au şi zonele cu exploataţii agricole mari, aşa cum este cazul judeţului nostru. Concret, Brăila se clasează pe locul 37 naţional, cu un câştig salarial mediu net de 1.377 lei, după noi fiind doar judeţele Vaslui - 1.371 lei, Covasna - 1.368 lei, Suceava - 1.327 şi, pe ultimul loc, Harghita cu 1.316 lei. Iată, aşadar, că deşi în judeţul nostru funcţionează cea mai mare exploataţie agricolă din ţară, şi vorbim aici de Insula Mare a Brăilei, iar economia locală este preponderent agricolă, o ramură industrială căreia i-a mers destul de bine în ultimii ani, mai cu seamă în sectorul vegetal, fiind raportate profituri imense, bunăstarea generată nu este resimţită şi în portofelele brăilenilor, care sunt la coada clasamentului când vine vorba de salarii. Fenomenul devine şi mai evident dacă ne raportăm la nivel de regiune de dezvoltare, unde chiar că suntem pe ultimul loc la acest capitol. Cel mai bine este să fii salariat în Constanţa, unde câştigul mediu net ste de 1.877 lei, dar şi în Galaţi, unde discutăm de o leafă de 1.697 lei. Urmează apoi Buzăul cu 1.473 lei, Vrancea - 1.438 lei şi Tulcea cu 1.432 lei.
Dacă revenim la nivel naţional, se poate observa că Brăila face parte din plutonul celor 19 judeţe cu salarii medii nete sub pragul de 1.500 lei, adică nici 350 euro în mână. Următorul prag este cel al veniturilor între 1.500 şi 2.000 lei, unde se clasează 18 judeţe, iar de prim rang, cu venituri nete peste 2.000 sunt 4 judeţe (Timişoara - 2.201 lei, Cluj - 2.104, Sibiu - 2.040 lei şi Ilfov - 2.215 lei) plus Bucureştiul cu 2.617 lei.
Mediul de afaceri local are explicaţii privind nivelul scăzut al salarizării, arătând cu degetul spre lipsa investiţiilor publice majore în judeţul nostru. "Din păcate, nu ne miră să constatăm că în judeţul nostru sunt salarii mici, însă este o surpriză neplăcută faptul că suntem chiar la coada clasamentului, pe ultimele locuri. Situaţia la care faceţi referire este urmare a lipsei investiţiilor atât private, cât şi publice, care generează plus valoarea şi creşterea economică pe fondul cărora cresc şi salariile. (...) Nu în ultimul rând însă, se poate observa şi o atitudine cel puţin ciudată a celor care pot munci, dar nu o fac sau mai bine zis nu sunt îndemnaţi să o facă, în contextul unei protecţii sociale excesive", ne-a declarat preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, omul de afaceri Ştefan Fusea. (Dragoş G. TUDOSE)
