România mai fusese ameninţată cu retragerea fondurilor, pe motiv că nu au fost accesate, dar niciodată ameninţarea nu a fost pusă în practică. Acum, când Guvernul se grăbeşte să pună mâna pe cât mai mulţi bani din cele 30 de miliarde de euro alocate României până în 2013, de la Bruxelles vine un ordin de suspendare pentru un motiv care nu trebuia să existe: deficienţe majore ale sistemului de management şi control al POSDRU, referitoare la procedurile de selecţie a proiectelor şi la cele de verificare de prim nivel.
Resursele umane (capitalul uman) reprezintă principala avuţie a unei ţări aflate în (curs de) dezvoltare, cum este România. Astfel, interesul pentru dezvoltarea acestei resurse este justificat prin numărul de proiecte aprobate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (aproximativ o treime din cele depuse, în fiecare an): 2.434 din 8.265 de cereri de finanţare formulate în 2010 (3,43 mld. euro), faţă de 1.691 din 5.250 de cereri înregistrate cu un an înainte (finanţările însumând 3 mld. euro). Este unul sau poate chiar cel mai complex dintre programele europene, dat fiind că există o concurenţă zdrobitoare din partea altor state care au atras ca un magnet o mare parte din forţa de muncă - mai mult de o zecime din totalul populaţiei, conform primelor date ale recensământului efectuat anul trecut. Însă acest motiv nu poate fi, singur, explicaţia pentru care un întreg departament al Ministerului Muncii nu-şi găseşte capul. Şi în alte domenii fondurile europene sunt greu absorbite, România având cea mai slabă putere de "aspiraţie" a miliardelor de euro alocate, după cum a constatat deunăzi şi noul premier. Predecesorul său a remarcat problema încă de anul trecut, când a înfiinţat Ministerul Afacerilor Europene, instituţie a cărei menire este să accelereze procesul de absorbţie a fondurilor europene şi să evite situaţia în care România ar pierde aceşti bani. Atunci, în septembrie 2011, Leonard Orban, deţinătorul portofoliului, arăta că doar 14%, adică o şeptime din banii puşi la dispoziţie de la Bruxelles, îşi găsiseră beneficiari.
Întârzierea a fost pusă pe seama procedurilor complicate, dar şi a numărului mare de proiecte respinse. Pe lângă aceste două cauze sunt şi cazuri intrate în conflict cu legea. Cele mai cunoscute le au ca protagoniste pe Hildegard Puwak, fostul ministru al Integrării Europene din Cabinetul Năstase, acuzată de folosirea ilegală a unor fonduri comunitare prin intermediul unor societăţi administrate de familia ei (fiul său primind chiar o condamnare în 2009), şi pe Melania Mandas Vergu, consilier personal pentru doar şase luni al fostului ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, acuzată de incompatibilitate şi de deturnarea unor fonduri europene. Săptămâna trecută, "tabloul" a fost completat cu demisia directorului general AM POSDRU, pentru management defectuos al Autorităţii, la nici cinci luni după ce câştigase concursul pe post, cu un punctaj foarte mare.
Coincidenţă sau nu, pe fondul iminentei blocări de fonduri, premierul a impus miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale. Practic, prim-ministrul a mai cerut două miliarde de euro la buget, oferind în schimb "sprijin necondiţionat pentru aplicarea măsurilor necesare obţinerii acestui rezultat". Rezultatele se vor vedea la primăvară, când şi finanţarea POSDRU ar putea fi reluată - dacă vor fi înlăturate deficienţele.
