• la fel ca şi “Brai-cata” şi “Eco”, RER îşi anunţă intenţia de a pune în practică o campanie de colectare selectivă a deşeurilor, care să ducă, în final, la micşorarea taxei de salubritate plătită de cetăţeni • operatorul solicită de la Primărie puncte de colectare betonate şi închise cu gard de plasă, necesare pentru a ţine departe oamenii străzii care fură deşeurile reciclabile înainte ca firmele de salubritate să poată ajunge la ele • primarul Dragomir promite realizarea a 40 de astfel de ghene pe parcursul acestui an • “Le vom face pe sectorul acelor operatori care vin efectiv cu pubele destinate colectării selective”, precizează edilul-şef • deocamdată, RER nu prea a reuşit să convingă populaţia să colecteze selectiv nici în condiţiile în care le-a dat bani celor care au pus separat deşeurile reciclabile de deşeurile menajere • în schimb, există o colaborare foarte bună cu agenţii economici, de la care s-au colectat anul trecut tone întregi de hârtie sau plastic
După ce operatorii de salubritate “Brai-cata” şi “Eco” au anunţat că, începând din luna martie a anului în curs, vor să înceapă o amplă campanie de colectare selectivă a deşeurilor, prin distribuirea către asociaţiile de proprietari a unor pubele noi, special destinate acestui scop, şi cea de-a treia firmă care se ocupă de acest domeniu în Brăila, RER, a ţinut să îşi facă publice intenţiile de abordare a colectării selective. Astfel, conducerea RER Brăila ne-a informat că intenţionează, de asemenea, să achiziţioneze containere în care deşeurile de la populaţie să poată fi colectate pe categorii. Cei de la RER se arată însă mai realişti, atrăgând atenţia că dacă Primăria nu îi va sprijini prin amenajarea unor puncte de colectare în care să nu mai poată avea acces oamenii străzii care fură materialele reciclabile, gen PET-uri sau deşeuri de hârtie, încercările de a face să funcţioneze colectarea selectivă vor fi sortite eşecului.
“Degeaba vom duce la fiecare bloc câte trei containere pentru depozitarea deşeurilor pe categorii, dacă acestea nu vor sta într-un spaţiu special amenajat, la care să nu mai poată avea acces oricine. Altfel păţim ca şi până acum, cu deşeurile de plastic sustrase de diverse persoane care scormonesc prin tomberoane şi chiar cu containerele vandalizate de cei care fură componentele metalice pentru a le vinde la fier vechi. Sperăm că Primăria ne va sprijini în demersul nostru, prin construirea unor ghene care să poată fi accesibile doar locatarilor de la blocurile respective”, ne-a spus Adrian Perţache, directorul RER Brăila.
Referitor la acest aspect, primarul Marian Dragomir ne-a declarat că Primăria a alocat în bugetul municipal pentru anul în curs sumele necesare amenajării a 40 de puncte de colectare dotate cu platforme betonate şi gard împrejmuitor, care să împiedice oamenii străzii şi câinii care răscolesc prin gunoaie să ajungă la containerele din interior. Dragomir a ţinut să precizeze că zonele unde vor fi construite aceste puncte de colectare nu au fost stabilite încă. “Iniţial, ne-am gândit să le repartizăm în mod egal, pe sectoarele celor trei operatori de salubritate. Totuşi, cred că cea mai bună variantă este să le facem acolo unde operatorii de salubritate chiar investesc în achiziţionarea de pubele noi destinate colectării selective. Cu alte cuvinte, cei care îşi cumpără primii aceste pubele vor beneficia de sprijinul nostru, prin amenajarea punctelor de colectare. În bugetul de anul acesta sunt prevăzute 40, însă vom continua şi în anii următori construirea acestor spaţii destinate depozitării pubelelor în care să se facă această colectare selectivă”, ne-a declarat primarul Dragomir.
Asociaţiile de proprietari nu s-au implicat nici când puteau să câştige nişte bani
Conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa colectării selective este un alt aspect în care cei de la RER consideră că ar trebui ca autorităţile locale să se implice mai mult. Administratorul RER, Silvana Ardeleanu, ne-a informat că firma pe care o reprezintă a început încă de anul trecut o colaborare cu câteva asociaţii de proprietari din cartierele Obor, Hipodrom sau Călăraşi IV, pentru colectarea separată a ambalajelor de plastic şi a hârtiei. În acest sens, în scările de bloc, oarecum ferite de oamenii străzii, s-au amplasat câte doi suporţi de metal pe care au fost puşi saci de plastic în care locatarii să poată pună PET-uri, respectiv cartoane şi hârtie. RER a preluat contracost deşeurile respective, oferind asociaţiilor de proprietari sumele de bani aferente cantităţilor strânse. “În anul 2016, am colaborat cu 20 de asociaţii de locatari şi am plătit pentru materialele reciclabile preluate de la acestea suma în valoare totală de 5.000 de lei, în top fiind asociaţia de proprietari nr. 124, care a încasat aproximativ 1.200 lei. Tot contracost, colaborăm şi cu şcolile şi liceele de pe sectorul nostru de activitate, respectiv Şcoala Generală nr. 23, Liceul Pedagogic, Şcoala Generală «Sf. Maria», Şcoala Generală «Mihail Sadoveanu», Liceul «Mihail Sebastian», Colegiul Naţional «Gheorghe Murgoci» şi Şcoala Gimnazială «I.L. Caragiale»“, ne-a informat Silvana Ardeleanu.
Din păcate, multe dintre asociaţiile de proprietari cărora RER le-a pus la dispoziţie saci de plastic pentru colectarea selectivă au renunţat la colaborare, chiar dacă astfel puteau câştiga mici sume de bani ce puteau fi folosite în beneficiul tuturor locatarilor blocurilor respective. În general, administratorii nu au mai vrut să continue pentru că unii dintre locatari nu înţelegeau că sacii de pe casa scării sunt destinaţi doar deşeurilor reciclabile. În loc de PET-uri sau hârtii, aceştia aruncau acolo gunoaie menajere, zădărnicind astfel încercările de civilizare făcute asociaţiile de care aparţineau.
De altfel, pe lângă sacii montaţi pe suporţi de metal şi amplasaţi în casa scării, conducerea RER spune că a mai distribuit pe sectorul său de activitate 20 baterii a câte 3 containere de 1.1 metri cubi specializate pentru colectarea selectivă. Acestea au fost amplasate lângă blocuri şi, din păcate, cetăţenii pun în ele mai mult gunoi menajer decât deşeuri reciclabile, iar puţinele PET-uri care sunt depozitate totuşi acolo sunt sustrase de oamenii străzii, până să fie ridicate de echipajele RER-ului.
Colaborare mult mai bună cu agenţii economici
Totuşi, chiar dacă populaţia înţelege mai greu să participe la campaniile de colectare selectivă, chiar şi când puteau câştiga bani, RER are o colaborare mult mai bună cu agenţii economici, din acest punct de vedere. Şi de la aceştia sunt preluate tot contracost deşeurile reciclabile. Hârtia şi cartoanele, de exemplu, sunt plătite de cei de la RER cu 10 până la 20 bani per kilogram, iar multe firme, inclusiv supermarket-uri care generează cantităţi mari de ambalaje, au fost interesate să colaboreze. Pentru a facilita această colaborare, RER a oferit agenţilor economici interesaţi, cu titlu gratuit, în total, 25 seturi a câte trei recipiente de 240 litri şi 25 seturi a câte trei recipiente de 120 litri. În acest mod, pe parcursul anului trecut, s-au colectat 154 tone de hârtie şi carton, 35 tone de PET-uri şi folii de plastic şi 3,36 t de sticlă.
RER dispune de două prese cu care compactează deşeurile de hârtie şi plastic, formând baloţi pe care îi valorifică ulterior, vânzându-i firmelor specializate în reciclare.
După cum v-am mai informat, colectarea selectivă a devenit o necesitate în ultima perioadă, de când România şi-a aliniat legislaţia cu cea existentă în Uniunea Europeană. Oraşele care nu reduc în fiecare an, cu cel puţin 15% cantitatea de deşeuri duse la groapa de gunoi trebuie să plătească o suprataxă de 80lei/t. Din acest motiv, Primăria Brăila a crescut cu 54% valoarea taxei de salubritate ce trebuie achitată de cetăţenii municipiului în 2017. Dacă nici până la finele anului Brăila nu va reduce cu 15% cantitatea de deşeuri dusă la groapă, suprataxa va creşte în 2018 la 100 lei/t, iar taxa de salubritate va fi mărită din nou. Dacă vom duce mai puţine deşeuri la groapă, suprataxa nu va mai fi aplicată, iar taxa de salubritate ar putea reveni la valoarea de dinainte de majorarea aplicată de la 1 ianuarie 2017, ne-a declarat recent primarul Marian Dragomir.
