Exod cu viteza de 400 de români pe zi

O ultimă estimare, făcută publică deunăzi la Paris, aparţine Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - o reuniune de 31 de state incluzând SUA, Canada, ţările vest-europene, dar şi Australia, Mexic şi Turcia. Raportul asupra imigraţiei arată că, în 2008, între 2,5 şi 2,7 milioane de conaţionali au preferat să se mute în alte ţări din Uniunea Europeană. Punând şi America la socoteală, putem extinde estimarea la mai mult de trei milioane de români stabiliţi în străinătate.

Sunt arhicunoscute motivele pentru care oamenii iau cu asalt vestul Europei: perspectivele economice negre, şomajul, scăderea salariilor în ţară. Numai în perioada ianuarie-iunie, peste 400.000 de români au aplicat pentru un loc de muncă în străinătate. 72.000 au reuşit să încheie contracte cu angajatori străini, pe perioade cuprinse între trei şi 12 luni, potrivit statisticilor întocmite de un site specializat în intermedierea locurilor de muncă. Asta înseamnă o medie zilnică de 400 de români care pleacă mai ales în Germania, Grecia, Cipru, Anglia şi Italia, domenii preferate fiind: construcţii, personal medical şi sanitar, restaurant, industrie, inginerie, hoteluri/turism şi IT.

Chiar dacă în ţară s-au întors zeci de miliarde de euro până acum, mâna de lucru "împrumutată" în străinătate înseamnă o pierdere pentru statul român, pentru că nu mai contribuie la PIB-ul naţional. Iar pierderea s-a concretizat în mod acut anul acesta, când Guvernul a constatat că efectivul populaţiei active a scăzut sub numărul de persoane aflate la pensie. Media în UE este de patru angajaţi la un pensionar, pe când în România raportul e deja inversat, adică la cinci angajaţi corespund şase pensionari.

În plus, zeci de mii de angajaţi ai statului (ca şi din sectorul privat, de altfel) şi-au pierdut locurile de muncă, cei rămaşi în activitate primesc salarii diminuate. Pensiile urmează să fie impozitate integral după recalcularea celor plătite pe legi speciale. Majorarea TVA a pus capac, dar s-au anunţat deja reduceri de subvenţii, noi scumpiri şi un regim mai aspru de taxe şi impozite. Iar asta, ca într-un cerc vicios, va determina şi pe alţii să-şi caute de lucru pe meleaguri străine.

Or, pe fondul acestui veritabil exod al populaţiei active, de 400 de plecări pe zi, creditele luate de la FMI şi Comisia Europeană par să fi venit la ţanc. Dacă va mai fi nevoie de un nou împrumut - "ameninţare" invocată, de altfel, chiar de către preşedinte, pentru cazul în care contestatul set de reforme nepopulare al Guvernului va eşua - atunci s-ar putea ca nimeni să nu mai vrea să-i ia locul actualului premier.