Cineva din Ministerul Apărării Naţionale şi-a luat inima în dinţi, marţi, şi, asumându-şi nişte riscuri pe care noi, civilii, nici nu ni le închipuim, a aruncat bomba: MApN nu are suficienţi bani pentru plata drepturilor salariale cuvenite militarilor pe luna septembrie. Drepturi care, pentru cei nefamiliarizaţi cu acest domeniu, se compun astfel: o soldă de bază (care abia de la 1 iulie a ajuns la minimul pe economie, până la acea dată fiind mult sub orice venit de bugetar), la care, evident, se adaugă sporurile de funcţie, grad etc, şi norma de hrană, cea care, salarial, face practic diferenţa dintre o femeie de serviciu din cea mai amărâtă instituţie de stat şi un soldat. În plus, pentru că de câţiva ani încoace, în urma restructurării şi reorganizării Armatei, militarii români se plimbă dintr-o garnizoană în alta mai ceva ca nomazii cu cortul, iar MApN este incapabil să le asigure nişte condiţii umane de cazare în unităţile proprii, cei care îşi desfăşoară activitatea într-o altă localitate decât cea de domiciliu primesc, lunar, contravaloarea chiriei.
Acestea fiind spuse, revin la comunicatul de marţi, care, din punctul meu de vedere, era mai mult decât clar: pe 15 septembrie, militarii îşi vor primi soldele, urmând ca după 25 septembrie, odată cu RECTIFICAREA BUGETARĂ, să li se achite şi celelalte drepturi băneşti (adică normă de hrană şi chirie), eşalonat. Subliniez: după rectificarea bugetară.
„Aşa ceva nu se face. Au început să sune telefoanele. Ce cred partenerii noştri externi? Este inadmisibil să bagi aşa panică în oameni. Vorbim despre Armată, stabilitate, siguranţă naţională. Sunt bani pentru salarii, cineva din MApN a avut IMAGINAŢIE”, a început să tune şi să fulgere Mihai Tudose, premierul României. „Vom avea rectificare pozitivă şi banii se vor plăti. Trebuia să discute întâi cu mine, să discutăm în partid. E incredibil acest tip de mesaj”, bla – bla – bla, a continuat acesta, neuitând însă să facă ceea ce ştie PSD cel mai bine – să demită ministrul incapabil să-şi ţină în frâu subalternii şi gunoiul bine ascuns sub preş. Căci, tot tipic pentru PSD, nu realitatea contează, ci imaginea măreţului partid. Iar realitatea, în ciuda tunetelor şi fulgerelor, asta e: la acest moment MApN nu are suficienţi bani, lucru confirmat chiar de Tudose: „Avem bani, îi vor primi după RECTIFICAREA BUGETARĂ”. Când? Tudose spune septembrie, Dragnea mai degrabă octombrie, adăugând însă în stilu-i îmbârligător, de pasat motanul, că, la urma urmei, „Guvernul face rectificare bugetară când vrea”. Şi când o să vrea? Păi, după cum avertizează tot mai multe voci - c-o fi septembrie, c-o fi octombrie, c-o fi chiar noiembrie -, rectificarea nu se va face până când pe hârtie calculele nu vor ieşi „pe plus”. Un plus suficient de consistent încât să consolideze în ochii prostimii imaginea acestui izbăvitor partid care a dus România pe cele mai înalte culmi ale succesului şi bunăstării.
Cum, voi nu simţiţi acest munte de prosperitate? Nici eu. Şi, cel mai sigur, nici militarii care şi-au asumat acel comunicat. Că doar nu vă închipuiţi că, marţi, s-a trezit cu faţa la cearşaf vreun contabil, a scăzut, a adunat şi a dat buzna la biroul de presă: „băieţi, ieşim pe minus!”.
Sunt convinsă că nu a fost nimic spontan, acolo s-a chibzuit îndelung, s-a întors problema pe toate feţele, s-au luat în calcul riscuri. Şi mai cred ceva... nu doar banii de salarii i-au adus în această situaţie, care, din afară, pare a fi la limita disperării, libertatea de exprimare fiind incompatibilă cu statutul de militar. Legal, ei nu au voie să îşi ceară sau să îşi negocieze drepturile, să protesteze faţă de abuzuri, nedreptăţi, să critice, să ceară socoteală... E clar că-i groasă, dacă s-a ajuns până aici. Iar Tudose ştie asta, de s-a ridicat rapid de la masă şi, cu dumicatul în gât, l-a demis pe ministru, lansând apelul: nu vă panicaţi! “Sunt bani! Sunt bani pentru toată lumea!”.
Nu ştiu alţii, dar eu îl asigur pe Mihai Tudose că nu m-am panicat. Şi nu pentru că nu conştientizez pericolul social. Îl conştientizez chiar foarte bine. Eram sigură că aici o să se ajungă, doar că nu ştiam unde şi când o să răsufle. Atâta dezmăţ, atâta desfrâu bugetar trebuia să lase urmări. Categoric, militarii sunt doar primii, başca-s şi uşor de rezolvat: sunt puţini, sunt la ordin, n-au voie să mişte-n front. Problema e, domnule Tudose, ce o să faci, pe cine o să mai demiţi, când buba se va sparge şi în celelalte sectoare, adică cele puternice, cu mulţi salariaţi şi sindicate pe măsură. Căci, deşi acum te dai „comandant suprem”, în realitate, Tudose, nu eşti decât un biet soldăţel, înregimentat politic, 24 din 24 de ore la ordin. Şi când s-o sparge buba asta, demisia cui crezi că o va cere Liviu Dragnea, aşa, cu dumicatu-n gât?!
Hai, că ştii la cine mă gândesc... Ce zici, am imaginaţie?!
