Ba, mai mult. Guvernul şi-a anunţat intenţia de a angaja răspunderea pe încă un proiect legislativ, cel al salarizării unitare în sistemul bugetar pe anul viitor. Prezentarea celor două proiecte în faţa aleşilor nerăbdători să voteze pro sau contra (sau să plece pur şi simplu din sală, cum s-a întâmplat de mai multe ori în această toamnă) va atrage cel puţin moţiune de cenzură. Foarte probabil, de data aceasta, Guvernul nu va mai cădea, ca astă-toamnă, pentru că între timp au fost făcute reglajele de culise. Cât (ne-)au costat ele - vom afla poate cândva, din vreo carte de memorii a cine ştie cărui fost parlamentar decis să-şi mai spele din păcate.
Intenţia Guvernului de a merge cu aceste două legi la Parlament poate relansa şi speculaţiile privind creşterea salariilor, altminteri foarte mici, în domeniul educaţiei. Cu toate că au existat discuţii la Ministerul Muncii despre creşterile salariale de anul viitor, faptul că economia va scădea şi în 2010 face ca orice promisiune de acest fel să fie văzută mai degrabă ca o minciună. Profesorii, cel puţin, au văzut destule în ultimii doi ani. Însă atâta vreme cât recesiunea nu a fost oprită (cu toate miliardele de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană ca fonduri sau, mai nou, ca împrumut), Guvernul vorbeşte de funie în casa spânzuratului. A mai făcut asta, dar, ca şi în cazul forţării trecerii legii educaţiei naţionale, se face că a uitat. Oamenii însă, nu.