Din iunie '90 sunt jurnalist în Brăila. Din primăvara lui '96, sunt jurnalist de opoziţie în Brăila. Opoziţie, faţă de cine? Faţă de oricine s-a aflat la putere. Şi chiar dacă mi-am asumat public orientarea de dreapta, l-am criticat şi pe liberalul Constantin Cibu, când a fost primar, am criticat şi politicile de distrugere a industriei brăilene precum şi inşii de tristă amintire cu care defunctul PNŢCD voia să schimbe şefii poliţiei, ai parchetului, ai tribunalului pe vremea CDR. Sigur, eu însămi am primit critici de la cititori sau de la politicieni. Deseori mi s-a spus că sunt subiectivă. Este omeneşte să fie aşa. Afirm însă public că nu am criticat cu rea credinţă vreun om politic. De altfel, mai devreme sau mai târziu, după mulţi ani în unele cazuri, s-a dovedit că am avut dreptate. Criticile noastre, în cazul lui Gheorghe Bunea Stancu de exemplu, n-au fost făcături, chit că nu ne-a fost deloc uşor pe vremea când acesta era în vârful grămezii şi unii îi pupau mâna la propriu. În fine, ideea este că după 30 de ani este prima oară când Brăila votează altfel decât roşu la cele mai importante alegeri din România. Întotdeauna la prezidenţiale, indiferent că a fost turul I sau II, majoritatea alegătorilor brăileni au văzut roşu în faţa ochilor, ca fiind cea mai bună cale pentru statul român. Nu vă imaginaţi cât mă bucur pentru că brăilenii care gândesc mai departe de propriul buzunar, propria pensie, propriul salariu, brăilenii care se gândesc şi la copiii lor, la nepoţi, la românii dar şi la tinerii studenţi din străinătate, sunt mai mulţi decât ceilalţi. Mă bucur! Mă bucur pentru PNL Brăila şi echipa tânără care este la conducere, mă bucur că nu le-a ieşit pasienţa unor inşi şi inse care se şi vedeau înlăturând actualii lideri şi pe susţinătorii lor. Nu voi comenta acum ce examen important au de dat partidele de dreapta din Brăila la localele din primăvara lui 2020. Este timp pentru asta.
Ce vreau să subliniez acum este cât de jenantă este prostirea în continuare şi împrăştierea unor jumătăţi de adevăr sau ştiri false de către alde Carmelia Dragomir, Meluţa Drăguţ şi alţi soldăţei fideli ai lui Ion Rotaru, fără să priceapă că MINŢIND nu fac niciun bine organizaţiei PSD Brăila. Madam Carmelia Dragomir care a mâncat o pâine dulce la Bucureşti pe vremea guvernului Dăncilă dă cu barda în Guvernul Orban pe Facebook pentru că ar fi tăiat bani de la Educaţie, asta deşi s-a explicat foarte clar pe televiziuni că este vorba despre un proiect al Ecaterinei Andronescu pentru care s-au alocat bani, dar nu s-a scris niciun rând. Aşadar, e vorba despre bani NEFOLOSIŢI. Madam Carmelia Dragomir n-a fost în stare să lege două vorbe când mergea cu haita PSD prin Brăila şi să-i argumenteze unui tânăr nesuferit de la haştag rezist, de ce ar trebui votată Viorica Dăncilă. A ştiut în schimb să-i strice omului telefonul, deşi haştagistul filma într-un spaţiu public. Meluţa Drăguţ, “activista” de la Pieţe, care măsoară competenţele şoferilor, este foarte preocupată de românii din diaspora. La fel ca o colegă tot pesedistă, consilier judeţean care în CJ n-a rostit o vorbă, în schimb în judeţ, în ziua alegerilor, s-a exprimat astfel, de faţă fiind un redactor de la “Obiectiv”: “Îmi vine să-i strâng de gât pe ăştia din diaspora”. Voi, ăştia din PSD în general, uitaţi de miliardele de euro trimise în ţară de românii din străinătate, bani cu care v-aţi putut umfla pensiile şi salariile nesimţite. Voi, ăştia din PSD Brăila, uitaţi că nu contaţi, că pur şi simplu după plecarea lui Mihai Tudose aţi revenit la stadiul iniţial de cantitate neglijabilă în faţa centrului. De ce? Din laşitate! Din lipsă de curaj! Din lipsă de asumare a unui adevăr care se vedea de pe Lună. Resetarea PSD?! Cu cine? Cu Marian Oprişan? Cu Dan Nica?
