Un fenomen pe cât de grav pe atât de amplu se manifestă de ani de zile pe raza judeţului Brăila, fără ca autorităţile să reuşească să-i facă faţă: furtul indicatoarelor rutiere. Mii de indicatoare au dispărut de pe poziţie în ultimii câţiva ani, multe dintre acestea având menirea să semnaleze curbe deosebit de periculoase. În fapt, din statisticile întocmite de administratorii drumurilor judeţene sau naţionale reiese că nu neapărat bucăţile de tablă pe care sunt desenate semnele rutiere îi interesează pe hoţi. Inconştienţii care se dedau la astfel de acte sunt atraşi mai degrabă de stâlpii metalici ce susţin indicatoarele, din simplul motiv că aceştia cântăresc mai greu, deci sunt mai bine plătiţi la centrele de colectare a fierului vechi.
De la începutul anului în curs, de pe drumurile judeţene au dispărut 100 de indicatoare şi 130 stâlpi de susţinere. Cele mai multe dintre acestea, 27, se încadrează la categoria celor care indică direcţia spre anumite localităţi. Şoferii aflaţi în tranzit prin judeţul nostru trebuie aşadar să le "mulţumească" hoţilor, dacă au nimerit pe un sector de drum unde astfel de indicatoare de orientare lipseau cu desăvârşire.
Mai grav este că, printre semnele rutiere sustrase se numără şi 8 din categoria celor ce semnalizează apropierea unor curbe deosebit de periculoase, iar 10 erau din cele cu semnul "STOP".
Hoţii de indicatoare au acţionat în diverse zone din judeţ. Dintr-o statistică a Consiliului Judeţean reiese că, în acest an, s-au semnalat dispariţii frecvente ale semnelor rutiere pe tronsoane ale DJ 211A Bordei Verde - Viziru - Cuza Vodă; DJ 221 Cazasu - Romanu - Gemenele - Şuţeşti - Ianca; DJ 203P Cireşu - Vultureni; DJ 211B Tătaru - Bărăganu - Victoria - Mihai Bravu sau DJ 212 Brăila - Gropeni - Cuza Vodă - Mihai Bravu - limită de judeţ.
Conducerea CJ remarcă faptul că fenomenul este foarte greu de ţinut sub control, în contextul în care furturile se săvârşesc cu precădere pe sectoare de drum dintre localităţi, ce nu pot fi nici păzite şi nici supravegheate cu camere video.
"Fenomenul se întâmplă mai rar în localităţi şi de regulă în zona dintre acestea. Se întâmplă cu indicatoare ce semnalizează direcţia către anumite localităţi, curbele periculoase, denivelările, stop, cedează trecerea, staţiile de autobuz, trecerea la nivel de cale ferată şi altele. Situaţia aceasta ne costă anual 30.000 - 33.000 lei. Fenomenul este unul complex şi pare chiar scăpat de sub control. Fie legea este proastă, fie cineva nu-şi face datoria. Eu cred că cei care achiziţionează fier vechi ar trebui să aibă o răspundere specială faţă de ceea ce achiziţionează", ne-a declarat Viorel Mortu, preşedintele interimar al CJ Brăila.
Poliţiştii susţin că verificări la firmele de colectare a fierului vechi au loc frecvent, iar acţiunile nu sunt concentrate doar pe căutarea indicatoarelor dispărute de pe marginea drumului, ci pe toate obiectele metalice ce ar fi putut fi furate. "Periodic, poliţiştii efectuează controale la societăţi comerciale cu profil colectare deşeuri feroase şi neferoase din municipiul şi judeţul Brăila, pentru depistarea bunurilor provenite din furt", ne-a declarat subcomisarul Jenel Sogor, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean, fără a preciza însă care a fost rezultatul acestor controale şi câte sancţiuni s-au aplicat împotriva celor ce au achiziţionat cu bună ştiinţă bunuri furate.
"Se fură ţeava de metal sau tabla care ilustrează semnul pentru a face rost de o ţuică"
Lipsa de fermitate a celor care ar trebui să combată acest fenomen a dus, în timp, la acutizarea problemei. Din postura de şef interimar al Consiliului Judeţean, care a avut ocazia să analizeze situaţia atât din punct de vedere statistic cât şi prin prisma pagubelor materiale provocate, Viorel Mortu remarcă: "Este o problemă de civilizaţie. Ca şofer, lipsa unui semn de circulaţie pe drumurile publice te pune în încurcătură. Te poate face să iei hotărâri greşite, poţi avea chiar mari necazuri sau poţi provoca altora nenorociri. Când ştii că se fură ţeava de metal sau tabla care ilustrează semnul pentru a face rost de o ţuică, îţi sporeşte mâhnirea. Avem de-a face cu sărăcie şi viciu, dar şi lipsă de educaţie. Deocamdată, asta e. Ne cam costă atât financiar cât şi profesional această situaţie. Ca şofer mă refer! Să sperăm că şi sărăcia are un capăt şi că generaţiile care vin vor fi mai bine educate".
Viorel Mortu mai spune că a aflat cu stupoare că, în unele cazuri, diverşi indivizi inconştienţi fac "glume" răsucind indicatoare rutiere ce semnalează apropierea unor curbe. Astfel, acestea arată curbă la stânga, sau viceversa, când de fapt drumul are un traiect complet opus. Inconştienţii nu par să înţeleagă că de la o astfel de farsă ar putea rezulta adevărate tragedii.
Din fericire, până la ora actuală aceste furturi sau inversări de indicatoare rutiere nu s-au constituit în cauze oficiale ale unor accidente grave. Poliţia Rutieră Brăila nu a stabilit nicio legătură directă între dispariţia unor indicatoare şi vreuna dintre tragediile produse, de la începutul anului în curs, pe raza judeţului Brăila.
A fost, totuşi, un accident în municipiul Brăila în producerea căruia lipsa unui indicator "STOP" a avut o influenţă decisivă. S-a întâmplat pe 1 august când un autoturism care circula pe Şos. Baldovineşti, pe porţiunea cu patru benzi de la ieşirea din municipiu, a fost lovit de un autoturism ieşit de pe Str. Bacului, o stradă secundară, cu numai două benzi. La vremea respectivă, poliţiştii au stabilit că de vină ar fi conducătorul auto care rula pe Şos. Baldovineşti, deoarece nu i-a acordat prioritate de dreapta autoturismului de pe strada secundară. Şoferul dat drept vinovat a protestat vehement spunând că va apela la justiţie, deoarece nu i se pare normal ca o maşină aflată pe un drum prioritar cu patru benzi să dea prioritate de dreapta uneia ieşită de pe un drum secundar cu două benzi. Ulterior, s-a aflat că în intersecţia respectivă a existat un indicator rutier "Stop", care obliga şoferii de pe strada secundară să oprească şi să se asigure. Acesta fusese furat, însă, iar lipsa lui a dus la acel incident rutier care, din fericire, nu s-a soldat şi cu victime omeneşti ci doar cu pagube materiale şi foarte mult stres din partea celor implicaţi.
La nivelul municipiului Brăila, sustragerea sau vandalizarea indicatoarelor rutiere este, de asemenea, o regulă valabilă an de an. În primele zece luni din 2015 au fost vandalizate aproape 100 de indicatoare rutiere de pe străzile oraşului, iar două au fost furate. Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila a achiziţionat 250 de indicatoare, iar până în prezent a montat aproape 190. Dintre acestea, 68 au fost amplasate în locaţii noi, nesemnalizate până acum, iar de restul a fost nevoie pentru înlocuirea unor indicatoare vandalizate sau, în doar câteva cazuri, depreciate de trecerea timpului.
Pe drumurile naţionale de pe raza judeţului situaţia este, de asemenea, destul de tristă. "Se fură frecvent indicatoare. Cel puţin 50 de bucăţi pe an trebuie să înlocuim, dar au fost ani când numărul celor sustrase a ajuns chiar şi la 120. Pagubele sunt de ordinul zecilor de mii de lei. De multe ori, nu indicatoarele propriu-zise sunt cele care îi interesează pe hoţi. Ei vor stâlpii, iar tablele cu semnele rutiere le aruncă pe jos. Stâlpii îi iau fie pentru a-i folosi în propriile gospodării, fie pentru a-i vinde la fier vechi", ne-a declarat Florin Dafina, şeful Secţiei Drumuri Naţionale Brăila. Potrivit acestuia, pe lângă indicatoarele rutiere, hoţii "atacă" şi parazăpezile montate de-a lungul şoselelor naţionale. Anual, dispar între 10 şi 30 de panouri metalice concepute să preîntâmpine acumularea de zăpadă pe căile rutiere intens circulate.
Furturile componentelor de irigaţii, mai puţine în ultima vreme
Furturile de indicatoare rutiere nu sunt o noutate, fiind o realitate brăileană a ultimilor 25 de ani, la fel ca şi furturile de componente metalice din sistemele de irigaţii. Acestea din urmă au făcut ravagii în amenajările funciare moştenite din timpul regimului comunist. Astfel, dacă la începutul anilor 90 în judeţul Brăila puteau fi irigate 360.000 hectare de teren arabil, în prezent, din cauza furturilor de hidranţi, motoare, ţevi de irigaţii şi alte componente, doar 265.000 ha mai pot fi udate. Pe restul de 95.000 ha nu mai poate fi livrată apă în perioadele secetoase, pentru că sistemul de irigaţii amenajat cu mari costuri înainte de 1989 pur şi simplu a fost furat bucată cu bucată.
În prezent, furturile de componente metalice de pe câmp sunt semnificativ mai mici decât în anii trecuţi. O spune conducerea ANIF Brăila, care precizează că, la ora actuală, sistemele de irigaţii de pe 210.000 se află în administrarea asociaţiilor utilizatorilor de apă constituite la nivelul fiecărei comune. Aceste asociaţii păzesc cu străşnicie reţelele de irigaţii, fiind conştiente de costurile presupuse de înlocuirea unor componente furate. Sistemele de pe alte 55.000 ha se află în grija ANIF Brăila care, de asemenea, le păzeşte non-stop cu personal angajat special pentru aşa ceva, după cum ne-a informat directorul Vasile Turcitu.
