Gestiune frauduloasă, distrugerea unor bunuri din domeniul public al municipiului, delapidare, abuz în serviciu, modificarea ilegală a patrimoniului unei instituţii publice, atribuiri de contracte şi spaţii comerciale după bunul plac, fără licitaţii publice, toate generând un prejudiciu estimat la peste 8 milioane lei. Acestea sunt acuzaţiile pentru care consilierul municipal Simona Drăghincescu trebuie să dea explicaţii la Poliţie, în cadrul unui dosar penal, vizând investiţiile realizate în Piaţa Halelor, pe vremea când era şefa Administraţiei Pieţelor. Mai precis, este vorba despre construirea în 2009 a modulelor comerciale din sectorul legume-fructe şi cel de flori, în cazul cărora situaţia juridică şi regimul de proprietate sunt încâlcite, spune actuala Administraţie a Pieţelor, din cauza formulei de lucru, cel puţin ciudată, aplicată de fosta şefă la vremea respectivă: atribuiri fără licitaţii, contracte în care instituţia ar fi fost ilegal introdusă ca garant, tranzacţii cu bunuri din patrimoniul privat al Pieţelor, fără acordul Consiliului Local. Dosarul penal pe numele Simonei Drăghincescu se află pe masa de lucru a Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila. Fostul director spune că totul ar fi o făcătură a "colegilor din PNL-ul de rit vechi".
Consilierul Simona Drăghincescu chemată să dea cu subsemnatul la Poliţie pentru investiţiile realizate, în zona Piaţa Halelor, în perioada sa de mandat la conducerea Direcţiei Pieţelor. Întreaga poveste a ieşit la lumină după ce câţiva comercianţi din Piaţa Halelor ne-au sesizat că au probleme cu intabularea dreptului de proprietate asupra modulelor pe care, spun ei, le-au cumpărat de la fosta DAPT. Pe scurt, oamenii ne-au povestit că, în 2009, Administraţia Pieţelor le-a propus realizarea unor investiţii privind modernizarea sectorului legume-fructe din zona intersecţiei străzilor 1 Decembrie 1918 cu Roşiori, precum şi a sectorului flori din zona străzii Griviţa, prin construirea de module comerciale. Investiţiile s-au făcut pe banii lor, au fost realizate de două firme locale indicate de către conducerea instituţiei, iar la final chiriaşii au primit o factură, reprezentând contravaloarea noilor module. În atari condiţii, comercianţii au crezut că ei sunt proprietarii noilor construcţii şi au încercat să-şi întabuleze dreptul de proprietate în Cartea Funciară. Aici au apărut surprizele întrucât unii dintre ei au aflat, de exemplu, că, de fapt, modulele figurau ca fiind proprietatea publică a municipiului.
După ce reporterii "Obiectiv" au început verificările, a devenit clar că lucrurile sunt mai complicate de atât, existând în lucru la Poliţia Brăila un dosar de urmărire penală pe numele fostei directoare a DAPT Brăila, actual consilier municipal, Simona Drăghincescu. Este vorba despre un dosar penal în cadrul căruia procurorul de caz a dispus "efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, faptă prevazută şi pedepsită de Codul penal. (...) Dosarul penal se află în lucru la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub directa supraveghere a procurorului de caz", după cum ne-a confirmat Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila.
Contract tripartit cu DAPT-garant
Revenind la reclamaţia comercianţilor din Piaţa centrală, este vorba despre modulele de la C16 până la C26, adică din zona legume-fructe care existaseră înainte de construirea celor noi şi care ar fi fost în proprietatea publică a municipiului, după cum susţine actuala Administraţia Pieţelor. Construcţiile respective au fost însă ilegal demolate pentru a face loc noilor spaţii comerciale. De ce a fost ilegală demolarea? Întrucât nu a existat o aprobare în acest sens din partea Consiliului Local Municipal (CLM fiind cel care trebuie să-şi dea acordul cu privire la diminuarea sau majorarea patrimoniului public, dar şi a patrimoniului privat al instituţiei în cauză, adică DAPT) şi nici nu s-a obţinut o autorizaţie de demolare. De precizat că DAPT a fost parte în contractul în baza căruia ulterior au fost construite spaţiile comerciale, ca intermediar - garant, beneficiari fiind chiriaşii care urmau să-şi desfăşoare acolo activitatea, iar executantă a lucrărilor fiind firma "Selpro Consulting" SRL (unic asociat Virgil Niţă), între timp radiată. Valoarea contractului tripartit a fost de aproape 360.000 lei. Ca o paranteză, desemnarea constructorului nu s-a făcut prin licitaţie publică, deşi DAPT Brăila a fost cea care a achitat contravaloarea lucrărilor din sumele provenite de la beneficiari. În final, noile construcţii au intrat în proprietatea privată a chiriaşilor deşi, aşa cum cum spuneam mai sus, conform înscrierii din Cartea Funciară, construcţiile anterioare ce au fost demolate aparţineau domeniului public al municipiului. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că în baza acelui contract în care DPAT a fost introdusă drept garant, executantul lucrărilor a dat în judecată actuala Administraţia Pieţelor pentru a-şi recupera banii pe care beneficiarii/comercianţii nu i-au mai plătit niciodată. În final, actuala APT a pierdut procesele şi a fost obligată prin hotărâri judecătoreşti să plătească. Valoarea prejudiciului estimat în ce priveşte derularea acestui contract este de 4 milioane lei, reprezentând valoarea vechilor module demolate, plus veniturile nerealizate din 2009 până acum, cu tot cu penalităţi, de pe urma lor.
Bulibăşeala cu modulele din sectorul flori
A doua problemă apare în cazul modulelor construite în zona de comercializare flori a Pieţei Halelor, din zona străzii Griviţa. Pentru această investiţie a fost obţinută aprobarea CLM care a fost de acord ca spaţiile comerciale să se realizeze integral din banii DAPT astfel: 75% din valoarea fiecărui modul trebuia virată de fiecare chiriaş cu titlu de chirie în avans, iar diferenţa de 25% era contribuţia directă a direcţiei. Astfel, la final, bunurile realizate urmau să intre în proprietatea privată a Administraţiei Pieţelor. Constructor a fost desemnată, tot fără licitaţie, firma "Mobil Grup" (potrivit Registrului Comerţului asociaţi sunt Cristian Niculae şi Nicuşor Dănăilă), firmă aflată acum în procedura dizolvării/lichidării, valoarea contractului fiind de aproape 70.000 lei. Problema a fost că pe semnătura Simonei Drăghincescu, la vremea respectivă director al DAPT Brăila, modulele au fost cumpărate de chiriaşi, fără a se obţine însă în prealabil o aprobare din partea CLM, aşa cum prevedea Regulamentul de Funcţionare al DAPT, în care se menţiona clar că modificarea patrimoniului privat al instituţiei se făcea exclusiv în baza unei hotărâri a CLM. De asemenea, nici nu s-au mai compensat sumele achitate în avans de către comercianţii din noile module cu chiria datorată, aşa cum dispusese CLM. Ba chiar în unele cazuri când comercianţii din noile module nu şi-au plătit chiria, DAPT a răscumpărat construcţiile în contul restanţei la chirie. Bulibăşeala nu se opreşte însă aici pentru că, de bună credinţă, considerându-se proprietari ai modulelor, unii dintre chiriaşi au vândut modulele altor comercianţi, complicând astfel lucrurile.
Mai trebuie precizat că, loturile de teren pe care sunt amplasate spaţiile comerciale nu au fost atribuite chiriaşilor prin licitaţie publică, ci prin negociere directă, în baza unui caiet de sarcini aprobat de către Drăghincescu.
Prejudiciul estimat pentru acest contract ar fi de peste 4 milioane lei, reprezentând de asemenea, venituri nerealizate din chirii, plus penalităţi.
AGA şi Consiliul de Administraţie al Pieţelor au fost informate
Contactat de reporterii "Obiectiv", directorul Administraţiei Pieţelor, Costel Bălan a explicat că "în urma inventarierii domeniului public la nivelul anului 2013 s-au născut suspiciuni cu privire la diminuarea domeniului public în zona Piaţa Centrală, ce s-a aflat în administrarea Direcţiei Administraţiei Pieţelor, suspiciuni care au fost înaintate organelor de cercetare penală, singurele în măsură să se pronunţe asupra aspectelor semnalate". De asemenea, Bălan a precizat că a informat, atât Consiliul de Administraţie, cât şi Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) cu privire la problemele descoperite.
La rândul său, consilierul municipal Laurenţiu Ciocan, reprezentant al CLM în Adunarea Generală a Acţionarilor SC "Administraţia Pieţelor şi Târgurilor" SA, a confirmat existenţa unor suspiciuni privind investiţiile realizate în 2009 de către DAPT Brăila sub semnătura Simonei Drăghinescu. "Am fost informat referitor la aceste aspecte, şi într-adevăr mi-a atras atenţia modul în care s-a făcut demolarea spaţiilor comerciale vechi, contractele în baza cărora au fost construite modulele noi, precum şi vânzarea lor către comercianţi. Din informaţiile pe care le deţin, cazul a fost semnalat de către societate Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, care acum se ocupă de caz. Nu mă pot pronunţa la acest moment cui aparţine vina, aşteptăm concluziile organelor de cercetare. Oricum ceva-ceva cred că o să se întâmple legat de acest subiect, pentru că se face totuşi o cercetare asupra problemelor semnalate", a spus Ciocan.
Şi consilierul Ene Tache, de asemenea reprezentant al CLM în AGA la Administraţia Pieţelor avea cunoştinţă despre problemele legate de investiţiile din 2009 ale fostei DAPT: "Am fost informat, într-adevăr sunt ceva probleme acolo. Deocamată nu am ce comentariu să fac pe această problemă, dar o să mă documentez".
Drăghincescu: "Modulele nu erau ale pieţei ci ale comercianţilor"
De cealaltă parte Simona Drăghincescu susţine că acuzaţiile nu sunt adevărate, invocând în apărare hotărâri de CLM privind inventarul domeniului public al municipiului în care se face menţiunea că unele dintre chioşcurile din Piaţa Centrală ar fi fost în proprietatea privată a comercianţilor. "Modulele la care se face referire în plângere la sectorul legume-fructe nu erau ale pieţei ci ale comercianţilor. Dovadă sunt actele de proprietate ale chiriaşilor. Proprietatea privată a acestora este trecută în inventarul domeniului public, aprobat prin HCLM 279 din august 2009 şi nu apare o modificare nici în HCLM 325 din septembrie 2011, adică după terminarea lucrărilor. Plus că au existat controale ale Curţii de Conturi la fosta DAPT şi niciodată nu s-a ridicat problema modulelor comerciale. La predarea primirea patrimoniului DAPT către SC "APT", la fel, nu au fost semnalate probleme. (...) Demolările la modulele despre care se spune că erau proprietate publică, dar care în realitate erau şi sunt în proprietate privată şi le-au făcut fiecare în parte. Ei îşi montaseră chioşcurile în baza unei autorizaţii de amplasare, nu a unei autorizaţii de construire. Nici în ce priveşte modulele de la flori nu sunt ilegalităţi. (...) Nu s-a organizat licitaţie întrucât valorile erau mai mici, în schimb s-a făcut selecţie de oferte şi am avut mai mulţi ofertanţi. Dacă este privită această plângere prin prisma unui desen fără nici o explicaţie şi a unei adrese de la Primărie, poate există un vinovat, însă dacă se intră în esenţa problemei şi se verifică toate documentele va deveni clar că nu există nici o ilegalitate în investiţiile realizate la DAPT. Atunci când incomodezi ţi se caută nod în papură şi asta se întâmplă acum cu această plângere. Aşa că le <<mulţumesc>> colegilor din PNL-ul de rit vechi, precum şi primarului Aurel Gabriel Simionescu pentru «grija» care mi-o poartă şi-i asigur că, în continuare, voi fi atentă la modul în care ei administrează domeniul public al municipiului", a spus sursa citată. De asemenea, Drăghincescu a adăugat că a trimis la Poliţie toate documentele justificative care i-ar susţine nevinovăţia. Ciudat este însă următorul aspect: de ce ar apărea menţionate într-un inventar al domeniului public al municipiului, bunuri care ar fi proprietatea privată a unor firme sau persoane fizice? Care ar fi logica unui asemenea inventar, repet şi subliniez, al domeniului public al municipiului? Surse din cadrul administraţiei locale ne-au explicat că forma scrisă a inventarierii ar exista la Brăila, ca în niciun alt oraş din ţară, în două variante: cea tabelară, la care face şi Drăghincescu trimitere, iar a doua, are forma unei înşiruiri a bunurilor publice. Aceasta din urmă ar fi varianta corectă şi oficială, iar acolo, spun aceleaşi surse, în dreptul modulelor de la C16 la C26 nu apare menţiunea "proprietate privată", logic de altfel mai ales că este un inventar al domeniului public al municipiului, iară nu un inventar al bunurilor private ale comercianţilor din pieţe. (Vom reveni)
