Dincolo de falsa isterie provocată în luna octombrie de un anunţ postat pe o reţea de socializare, potrivit căruia "zeci de copii ar fi răpiţi pentru a li se lua organele viabile", fenomenul dispariţiilor copiilor şi tinerilor a căpătat, în ultimii ani, noi valenţe, în sensul că, atât în Brăila, cât şi în Galaţi - zona în care am realizat o analiză în acest sens - continuă să se înregistreze cazuri de puberţi în special care dispar fără urmă, pentru mai mult sau mai puţin timp.
Mai nou, dispariţiile din rândul fetelor se asociază cu plecări voluntare de acasă, dar şi cu aria infracţionalului. Nu mai departe de vara acestui an, poliţiştii au găsit trei tinere în Spania, Austria şi Ungaria, iar una dintre ele era căutată încă din minorat, din 2007.
Nici bărbaţii care intră iniţial în scriptele poliţiei ca urmăriţi general dispăruţi de acasă nu fac excepţie. Este cazul unui brăilean care încerca să ajungă în Germania.
Cazurile copiilor şi tinerelor au fost şi au rămas, însă, un motiv de alertă pentru autorităţi şi un prilej de panică şi îngrijorare pentru societatea civilă şi cetăţeni. Zeci de site-uri încearcă să trateze acest subiect şi tot atâtea ONG-uri din România îşi declară contribuţia la soluţionarea acestor cazuri. Potrivit International Centre for Missing & Exploited Children, "conform celor mai recente estimări, în Europa, la fiecare două minute se raportează dispariţia unui copil. Aproape 90% dintre aceste cazuri reprezintă plecări voluntare, răpiri parentale şi minori care migrează neînsoţiţi".
Brăila, 63 de dispăruţi
La Brăila, de la începutul anului, au fost înregistrate 63 de cazuri de minori dispăruţi, iar la Galaţi s-au înregistrat 150 de cazuri.
"Dintre cei 63 de copii dispăruţi aflaţi în evidenţele poliţiei brăilene, au fost găsiţi şi încredinţaţi deţinătorilor legali 61 de minori, ramânând în lucru două cazuri de dispariţii", ne-a declarat inspector principal de poliţie Jenel Sogor, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila.
Între tinerii pe care judiciariştii de la urmăriţi îi caută se numără şi Paula Cosmina Stoica, de 15 ani, din municipiu, care a plecat de acasă la data de 1 februarie 2014, dar şi Georgiana Valentina Mavroian, de 17 ani, tot din municipiul Brăila, dar care a dispărut în cursul lunii martie 2014 din Londra - Anglia. "Pentru cele două minore s-a solicitat şi dispus măsura urmăririi la nivel naţional şi se continuă cercetările pentru depistarea acestora", a adăugat inspector principal Jenel Sogor.
Poveştile celor dispăruţi şi redaţi familiilor sunt pe cât de amuzante, pe atât de triste. Unii au relatat că au plecat de acasă "de plictiseală", "din dragoste" sau "fără motiv", iar alţii pentru a-i face pe cei din familie să-şi îndrepte atenţia asupra lor.
"Pe timpul investigaţiilor efectuate în cazul minorilor dispăruţi nu au rezultat date că aceştia ar fi comis sau ar fi fost victime ale unor fapte de natură penală în perioada cât au lipsit de la domiciliu", se arată într-un comunicat remis pe adresa redacţiei de către Biroul de Presă al IPJ Brăila.
Culisele acestor poveşti, dar şi ale întâmplărilor din ultimii ani, arată faptul că, nu de puţine ori, îndeosebi fetele sunt duse peste hotare şi exploatate sexual. De cele mai multe ori, fetele nu spun faptul că ar fi fost răpite, tocmai fiindcă nu pot să-şi reclame propria credulitate de-a fi plecat cu nişte străini. Aşa se face că, după ani, când sunt găsite în viaţă prin Spaţiul Schengen, deja adulţi cu acte în regulă, fetele nu pot fi responsabilizate pentru fapte pe care le-au comis în minorat sau sub influenţa unor terţi.
Aşa se explică şi cazul elucidat de Biroul SIRENE - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, în vară, când trei fete, de 28 de ani -dispărută în 2007, 18 ani - dispărută în 2013 şi o alta de 26 de ani- dispărută în 2012, au fost găsite în Spania, Austria, respectiv Ungaria.
Galaţi, 150 de dispăruţi
Galaţi stă destul de prost în topul dispăruţilor, figurând pe lista autorităţilor, numai în acest an, cu 150 de noi cazuri de dispariţie. Poliţiştii le spun "plecări voluntare de la domiciliu". Şi au şi motive pentru care cataloghează în acest fel dispariţiile respective. "Până la această dată au fost soluţionate 141 de cazuri, dintre cele 150 noi înregistrate în acest an, şi au mai rămas în lucru nouă cazuri în toate fiind vorba de plecări voluntare în mod repetat (de câte două- trei ori cel puţin), din centrele de ocrotire şapte minori şi de la domiciliu doi minori", ne-a declarat comisar şef de poliţie Dănuţ Lefter, inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi. Din aceeaşi sursă am mai aflat că nici la Galaţi nu sunt suspiciuni că pe perioada dispariţiei minorii ar fi săvârşit infracţiuni sau ar fi fost victimele unor infracţiuni.
Pe de o parte, dacă anual dispar, numai la nivelul zonei Brăila- Galaţi, peste 200 de copii şi numai trei sferturi dintre aceştia sunt găsiţi în acelaşi an, este justificată starea de alertă impusă de autorităţi, dar şi de organizaţiile ce şi-au asumat diminuarea acestui fenomen. Pe de altă parte, este greu de spus ce se întâmplă cu acei copii care au dispărut de mai bine de cinci ani, dar care acum au devenit adulţi. Ei apar în continuare pe site-urile Poliţiei Române şi ale ONG-urilor, ca urmăriţi general sau prin SIRENE, însă până şi oamenii legii recunosc că găsirea lor în viaţă este o chestiune de noroc.
Drame
"Sunt situaţii în care cazurile pot fi clasate tocmai fiindcă a trecut prea mult timp de la data dispariţiei, peste 10- 15 ani, iar şansa de a-i găsi e aproape nulă, numai că sunt familii care refuză cu vehemenţă să renunţe la ideea de a-i căuta, chiar dacă împrejurările dispariţiei indică faptul că minorul ar putea fi decedat", ne-au relatat surse judiciare.
Un caz de acest fel este acela al lui Tudorel Zamă, un copil din Frecăţei, care la data dispariţiei avea 7 ani, şi care a fost văzut căzând accidental în Dunăre. Copilul nu a fost declarat decedat, iar semnalmentele sale sunt şi acum pe site-ul IGPR, tocmai fiindcă familia acestuia refuză să-l declare mort.
La Galaţi sunt mai multe asemenea cazuri. Povestea unui copil din Târgu Bujor- Oancea pare trasă la indigo cu aceea a băieţelului din Brăila. Alexandru Chirilă, născut în 2001, a dispărut în 2007, fiind văzut în timp ce cădea cu bicicleta în râul Prut, dar fiindcă nu s-a găsit cadavrul, familia refuză să declare decesul şi să-l scoată pe Alexandru din scriptele Poliţiei. O situaţie aparte este aceea a unei tinere născute în 1999, în Franţa, originară din Galaţi, Valentina Anton, care a dispărut în martie a.c. dintr-un spital din Iaşi şi n-a mai revenit, în ciuda căutărilor asidue întreprinse de poliţişti şi familie.
Ajută şi tu! Alertă de gradul "0"!
Cazul cel mai mediatizat din acest an din România, care apare pe paginile web ale tuturor inspectoratelor de poliţie din România este acela al unei fetiţe de 14 ani născută în Germania, cetăţean român, care în iulie 2014, "a fost luată de către o familie de romi în vederea căsătoriei", precizează site-ul IGPR. Sara Stanca este dată în urmărire internaţională, iar autorităţile trag un semnal de alarmă şi în cazul ei şi speră să o găsească în viaţă. Pentru ea şi nu numai, pentru toţi copiii dispăruţi, a fost pus în funcţiune call centre-ul 116000, apel gratuit, 112- număr unic de urgenţe sau www.politiaromana.ro, www.copiidisparuti.ro.
