* zeci de galerii săpate de bursuci slăbesc corpul digului care protejează incinta Călmăţui - Gropeni - Chiscani * chiar dacă pare haioasă, situaţia este foarte gravă, avertizează SGA Brăila * în momentul de faţă, o viitură pe Dunăre ar putea face foarte uşor o breşă în digurile slăbite de aceste galerii * inundaţia ar pune în pericol zeci de mii de hectare şi mii de vieţi omeneşti * bursucii sunt protejaţi de lege şi nu pot fi ucişi * singura soluţie este relocarea lor, însă pentru o asemenea măsură trebuie să se implice Ministerul Mediului * o altă problemă o constituie o eroziune de mal, la baza digului de la Siret care apără satul Corbu Vechi * deşi malul se rupe puţin câte puţin, de ani de zile, nici până acum nu s-au alocat fonduri pentru rezolvarea problemei
Sistemul de apărare împotriva inundaţiilor care protejează incinta Călmăţui - Gropeni - Chiscani este pus în pericol de o invazie de... bursuci. Chiar dacă pare o situaţie haioasă, nu e deloc aşa, avertizează conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila. În ultimii ani, numărul bursucilor a crescut exponenţial, iar galeriile săpate de aceştia în corpul digurilor slăbesc foarte mult rezistenţa în faţa unei eventuale viituri pe Dunăre. Numai de la începutul anului în curs, SGA a identificat 30 de galerii lungi de 7 - 8 metri, cu mai multe ieşiri. Acestea au fost astupate, însă în locul lor apar mereu altele. Cel puţin 20 de găuri în corpul digului din dreptul localităţii Stăncuţa au mai fost găsite şi marcate de cantonierii SGA, urmând să se ia măsura astupării lor. "Nu avem cum să controlăm aceste fenomen, fiindcă oricât de multe galerii am astupa, apar altele în loc. Bursucul e un animal protejat de lege. Nu avem voie să îl omorâm, nu putem pune capcane sau otravă. Şi vânătoarea este restricţionată pentru această specie. Singura soluţie ar fi capturarea lor şi relocarea în alt teritoriu. Sperăm ca Ministerul Mediului să ia în considerare semnalul nostru de alarmă şi să ia măsuri în consecinţă. Situaţia e din ce în ce mai critică. De la an la an, numărul acestor animale creşte, galeriile săpate în corpul digului se înmulţesc, iar aceste galerii constituie puncte vulnerabile pentru sistemul de apărare la inundaţii. O viitură pe Dunăre de proporţiile celei din 2010 ar putea provoca o catastrofă în zonă, dacă digul ar ceda din cauza unor astfel de galerii. Incinta Călmăţui - Gropeni - Chiscani grupează mai multe localităţi, Stăncuţa, Polizeşti, Berteştii de Jos, Stanca. Sunt zeci de mii de oameni în pericol, ca să nu mai vorbim de pagubele materiale ce ar putea fi provocate de o inundaţie în această zonă", ne-a declarat Adrian Turiac, directorul SGA Brăila.
Zilele trecute, o comisie formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii a întreprins aşa-numitul "control de toamnă" al digurilor din judeţul Brăila. Aceste verificări se fac anual, la începutul sezonului rece, pentru identificarea problemelor apărute la sistemele de apărare împotriva inundaţiilor. Din comisia din această toamnă au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Administraţiei Naţionale "Apele Române", Administraţiei Bazinale de Apă Buzău - Ialomiţa, Prefecturii, SGA, ISU Brăila, Romsilva, Gărzii Forestiere. Printre zonele verificate de comisie s-a aflat şi o porţiune de dig din zona Stăncuţa, unde stricăciunile provocate de bursuci erau evidente. De altfel, reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai Administraţiei "Apele Române" s-ar fi şi exprimat la modul că nu au mai întâlnit o situaţie de acest gen şi de o asemenea amploare nicăieri în România.
Din câte se pare, bursucii preferă să îşi facă galerii în corpul digurilor deoarece în zona Stăncuţa suprafeţe întinse sunt ocupate de orezării. Cum aceste orezării sunt tot timpul inundate, animalele nu prea au altă posibilitate de a-şi face un culcuş unde să îşi îngrijească puii decât în diguri, unde găsesc teren propice şi uscat.
Problema bursucilor va fi dezbătută în cadrul unui Comitet pentru Situaţii de Urgenţă, ce se va întruni săptămâna viitoare în cadrul Prefecturii Brăila. "Aştept raportul comisiei care a inspectat digurile şi, în funcţie de concluziile acestui raport, problema va fi pusă în discuţie la şedinţa Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă", ne-a declarat prefectul Nicu Olteanu. Cel mai probabil, autorităţile judeţului vor cere sprijinul Ministerului Mediului pentru găsirea unei metode de îndepărtare a bursucilor.
Le intră Siretul în casă până se hotărăsc autorităţile să aloce bani pentru consolidarea malului
O altă problemă cu care se confruntă digurile brăilene, de această dată cele de la Siret, se găseşte în zona satului Corbu Vechi. O eroziune de mal ce înaintează de ani de zile le dă frisoane celor câteva sute de locuitori. Aceştia se tem că, la prima viitură, digul ar putea ceda, situaţie în care Siretul ar năvăli peste gospodăriile lor şi le-ar distruge în totalitate. "Ruptura de mal înaintează continuu, dar nu se ia nicio măsură. Încă de astă-primăvară s-a ajuns la baza digului. Noroc că a fost secetă şi nivelul râului s-a menţinut scăzut, că altfel cine ştie ce nenorocire s-ar fi putut întâmpla. În primăvară, a venit o comisie de la Prefectură şi de la Gospodărirea Apelor, care a promis că o să se facă o consolidare de mal, ca să nu mai intrăm în iarnă cu problema asta, dar nu s-a făcut absolut nimic. Acum au venit iar, la începutul săptămânii, cu comisii de la Prefectură şi de pe unde or mai fi fost, s-au uitat şi au zis că nu a mai înaintat eroziunea, deci e bine! Nu e bine deloc, că malul s-a surpat în continuare, dar mai în spate, nu chiar acolo unde se rupsese în primăvară. A rămas că or să facă ce e de făcut când or avea bani", ne-a spus nemulţumit Adrian Stan, un sătean din Corbu Vechi.
Conducerea SGA Brăila ne-a confirmat faptul că acea comisie care a făcut "controlul de toamnă" a inspectat şi porţiunea de dig de la Corbu Vechi. "Într-adevăr, acolo e o problemă mai veche. Situaţia nu este, însă, nici pe departe atât de gravă ca la digurile de la Dunăre «atacate» de bursuci. La Corbu Vechi e o eroziune de mal, care deocamdată nu mai înaintează. Bineînţeles, trebuie intervenit pentru stoparea definitivă a fenomenului, dar deocamdată nu putem face nimic, deoarece Ministerul Mediului nu a alocat fonduri pentru această lucrare", ne-a spus directorul Turiac.
