Orice societate se construiește și se consolidează, de mii de ani, pe niște piloni importanți precum: educație, sănătate, cultură, credință, securitate – siguranță etc. Și este absolut firesc, pentru că, dacă nu ești educat, dacă nu ai credință, stabilitate, idealuri și modele, viața ta nu are nici consistență, nici sens. Valorile și principiile, puterea și forța de a-ți crea propriul drum, de a-ți atinge propriile obiective și împlini vise, de aici își iau seva: din familie, școală, din exemplele generațiilor trecute (de inteligență, talente, eroism ori virtuți), dar și din iubire, respect, vigoarea minții și a trupului, a sentimentului de apartenență. Toate acestea sunt simboluri ale continuității, ale rădăcinilor, ale moștenirii primite, apărate, îmbogățite și transmise mai departe. Setul comun de valori construit pe fundația acestor piloni este reperul înțelepciunii, moralității, iubirii, prosperității, practic al existenței noastre, ca nație, ca individ.
Ce se întâmplă astăzi în România, nu doar că ne îmbolnăvește fizic și mental ori ne discreditează ca indivizi, ca popor, ci ne și destabilizează credințe, principii și valori, supunându-ne unor frământări morale care efectiv ne vlăguiesc. Totul pornit și orchestrat de o clasă politică needucată, coruptă, pentru care orice decizie privind țara, trece mai întâi prin propriul stomac.
”Dezbină și fă mațul gros!”, asta pare a fi deviza ei de mai bine de 30 de ani. și tot de mai bine de 30 de ani îi și iese. Pe noi ne ține în sărăcie, teamă și vrajbă, iar ea crește și prosperă. Și, de la an la an, de la mandat la mandat, parcă are nu doar mațul, ci și obrazul tot mai gros.
Ani de zile s-a plecat din România de foame, de câțiva ani, se pleacă din scârbă. Pentru că da, din ce în ce mai multor români le-a ajuns cuțitul la os. Dureros și pentru cine pleacă, dureros și pentru cine rămâne. Pentru că rămâne într-o țară condusă haotic de o clasă politică măcinată de dispute, de lupta pentru propriile interese, căreia i-a stat mereu în gât România educată, cinstită, onestă, curajoasă. O clasă politică înțepenită în proaste valori și comportamente, care a ales să se cocoațe nemeritoriu pe spatele unei Românii vulnerabile, supuse, cu care a jonglat cum a vrut prin campanii. Pe destinul trist al acelei Românii care nu întreabă, nu cere socoteală și lasă cale liberă spre propriile pofte unor politicieni ce nu se mai satură să ne umilească.
Azi sunt militarii. Ieri, au fost și medicii, alaltăieri profesorii ori companiile mari, multinaționale. Despre antreprenorii veritabili, nu cei din camarila lor, nici nu mai vorbesc – fără nicio legătură cu prezentul, ei mereu au fost ciuca bătăilor! Nici măcar copiii și bătrânii nu au fost feriți, la nivel politic, nu există termenul de grijă ori empatie reală. Nici respect. Vrăjeala asta, că dăm 5 sau 15 %, fără niciun fundament, e doar de impresie artistică. Bani nu sunt! Și nu că nu am fi capabili să-i producem, ci pentru că efectiv nu mai reușim, oricât ne-am strădui, să le acoperim poftele celor care mor de grija noastră doar la televizor.
