• din diverse tuburi şi ţevi se scurg, prin granitul cheiului Dunării, ape urât mirositoare care ajung în fluviu fără a fi filtrate în niciun fel • autorităţile par a nu acorda prea multă atenţie acestui aspect • după ce reporterul nostru a solicitat un punct de vedere, instituţiile abilitate au promis că vor forma o comisie care să investigheze situaţia
S-au dus anii când apele menajere de la locuinţele şi firmele situate pe promontoriul falezei se scurgeau prin tuburile de canalizare direct în Dunăre. Acum în zona falezei există canalizare, însă nu ştim dacă lucrurile decurg normal, adică civilizat şi nepoluant, pe restaurantele, pontoanele dormitor şi tot ceea ce este ancorat la mal, inclusiv acele “cabane” cu terase, plutitoare. Apele de santină sunt alt subiect…
Problema pe care vrem să o aducem în atenţie este că la proastă vedere şi suspecte sunt acele ape urât mirositoare sau cu detergenţi ce se scurg prin diverse ţevi şi tuburi ieşite prin granitul cheiului Dunării, începând din aval de Baza Nautică şi până spre nava Mureş. Concret, astfel de scurgeri (unele disimulate cu tablă sau vegetaţie), se manifestă zilnic şi au format crevase adânci spre apele fluviului, chiar cu aridizarea puternică a solului. S-ar putea motiva că este vorba doar de apă de la spălatul halbelor şi paharelor dar, după cum se ştie, acolo unde se găteşte şi spală apar şi reziduuri de tot felul - chimice, de la detergenţi, grăsimi, de la prăjeli etc. Reziduuri care se întind pe kilometri întregi, înainte de a se disipa în Dunăre...
În mod normal, Primăria şi instituţiile care veghează la igiena şi protejarea mediului înconjurător ar fi trebuit să verifice cine şi ce deversează în zona falezei şi să ia măsurile ce se impun. Din câte se pare, însă, la nivelul autorităţilor competente nu prea se ştie despre această situaţie.
Ionel Pătraşcu, inginerul şef al Companiei de Utilităţi Publice “Dunărea” Brăila, instituţia care are în administrare sistemul de canalizare al municipiului, ne-a spus că “pe faleză este interzisă evacuarea de ape menajere şi de altă natură în canalizarea pluvială”. Acesta a recunoscut, însă, că deocamdată nu s-au făcut verificări în zonă pentru a se identifica sursa acelor deversări. Din punctul de vedere al reprezentantului CUP Dunărea, controalele ar trebui făcute de o comisie formată din reprezentanţii mai multor instituţii, pe lângă compania de apă urmând a fii cooptate şi Direcţia de Sănătate Publică, Sistemul de Gospodărire a Apelor sau Garda de Mediu. Acelaşi lucru ni l-a declarat şi comisarul şef al Gărzii de Mediu Brăila, Carmen Tudorache: “Trebuie formată o comisie din reprezentanţii SGA, CUP Dunărea şi DSP care să stabilească sursa şi calitatea/nocivitatea apelor deversate în Dunăre, iar apoi, funcţie de concluziile stabilite, să se ia măsurile necesare”.
Conducerea CUP “Dunărea” promite că, în curând, lucrurile se vor schimba, în urma unei investiţii de câteva sute de milioane de lei ce presupune extinderea sistemului de canalizare în toate zonele din oraş, inclusiv în zona falezei. “În viitor, aceste aspecte se vor rezolva definitiv, odată cu punerea în practică a unui proiect cu finanţare europeană (depus din 2017 la unitatea de management, pentru verificare şi aprobare) care include, printre altele, realizarea a 5 staţii de colectare şi 3 de evacuare a apelor menajere de pe vadurile şi străzile din proximitatea falezei, cu trimitere spre staţia de epurare”, ne-a declarat Constantin Toma, inginer şef producţie în cadrul CUP “Dunărea”. Proiectul este unul mai amplu, în valoare totală de 270 milioane lei şi, pe lângă municipiu, include o serie de lucrări la reţelele de apă şi canalizare din 35 Unităţi Administrativ Teritoriale din judeţul Brăila.
