Certuri, ameninţări, înjurături, bătăi, frică şi neputinţă. Acesta este scenariul prin care trec zilnic victimele violenţei în familie. De cele mai multe ori, femeile şi copiii sunt agresaţi de cei care spun că îi iubesc. Alcoolul, jocurile de noroc sau lipsa banilor sunt doar câteva dintre motivele ce îi fac pe agresori să uite de dragostea ce le-au promis-o, să le umilească şi să le lovească, uneori ajungând chiar să le ucidă. Multe femei nu au curajul să-şi părăsească partenerul de teamă că acesta se va răzbuna sau ca să nu le afecteze viitorul copiilor. Cele mai multe, însă, îndură bătăile sperând că aceştia se vor schimba, dar descoperă curând că totul este doar o iluzie, iar violenţa verbală, fizică sau emoţională rămâne o constantă în viaţa lor.
În septembrie anul trecut, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila a înfiinţat, cu ajutorul unor fonduri primite din Norvegia, două centre de găzduire a victimelor violenţei în familie. Peste 60 de persoane, femei şi copii, şi-au găsit până acum refugiu în aceste locuinţe.
În primul trimestru al acestui an, s-au înregistrat în judeţul Brăila 43 de cazuri de violenţă în familie, cărora le-au căzut victime femei şi copii. De astfel de relaţii de coşmar au avut parte două femei din judeţul nostru, care locuiesc acum într-un centru de găzduire a victimelor violenţei în familie. Pentru a le proteja identitatea vom folosi nume fictive.
Cristina este una dintre nenumăratele femei abuzate de partenerii care ar trebui să le protejeze. Ea a avut o relaţie de patru ani cu un bărbat, din care a rezultat un copil. Din păcate, dragostea s-a risipit când el a căzut în patima băuturii şi a jocurilor de noroc. De atunci viaţa Cristinei a devenit un calvar în care fiecare zi începea şi se termina cu scandaluri şi bătăi. "Mă certam acasă cu el, nu mă lasa să dorm, până dimineaţa ne certam. Plecam pe stradă, îl lăsam în casă, nu mai suportam situaţia. Ultimii doi ani, cel puţin, am ţinut-o numai în ceartă", povesteşte femeia.
Ea a încercat să se rupă de iubitul violent, dar după o perioadă a decis să îi mai dea o şansă şi s-a întors la el. Nu a trecut mult timp şi coşmarul s-a repetat. "Cu mine se certa de seara până dimineaţa. Dacă el bea începea să delireze, visa aiurea. O ţinea aşa într-una. Căuta motive să mă bată când eu nici nu ieşeam din casă".
Văzând că lucrurile nu se schimbă şi că scandalurile şi bătăile devin parte din rutina zilnică, ea a ajut curajul să plece definitiv de acasă. Femeia a cerut ajutorul DGASPC Brăila, fiind cazată într-un centru pentru femei. "Aici e linişte, nu am cu cine să mă cert. Simt că am o familie, toată lumea încearcă să ne ajute pentru orice problemă avem. Nu mă voi mai întoarce la el. Vreau să îmi refac viaţa să pot să îi asigur un viitor copilului meu".
Cristina are şi un sfat pentru toate femeile care se află în aceeaşi situaţie prin care ea a trecut. "Să nu stea! Dacă le-a tras o palmă să plece, după o ceartă urmează alta, după o palmă urmează alta. Nu se vor schimba niciodată".
Prin acelaşi calvar a trecut şi Alina. Ea a povestit că are doi copii cu bărbatul care îi arăta "dragostea" prin violenţă. "Am fost cu el aproape cinci ani. La început era frumos, nu aveam probleme. După un timp, după ce m-am întors la muncă au început bătăile". A venit la centru sperând să găsească liniştea care îi lipsea acasă. Tatăl copiilor bea frecvent şi atunci devenea agresiv. "Toţi banii pe care îi câştigam, pe lângă cheltuielile pentru casă şi copii, îi dădea pe băutură. Avea fel şi fel de motive, credea că îl mint, căuta scandal din orice, mai ales dacă apuca să bea trebuia să zic ca el şi să fac ca el. Şi chiar dacă ziceam ca el şi făceam ca el tot luam bătaie", povesteşte Alina.
Ceea ce a determinat-o să-l părăsească pe iubitul agresiv a fost o bătaie cruntă încasată pe stradă într-o seară. "A venit să mă ia de la muncă. Am întârziat puţin până când am ajuns la el pentru că era un pic de mers şi când m-a văzut m-a întrebat de ce nu eram încă acolo. Imediat mi-a tras un pumn. M-am lăsat jos că m-a luat ameţeala. Mi-a zis să mă ridic. Ne-am urcat în maşină m-a lovit cu telefonul şi mi-a tras încă un pumn în cap. Am ajuns acasă şi iar mi-a dat cu pumnul". Alina recunoaşte ca s-a gândit să plece, dar i-a fost teamă. "Mi-a fost frică de el, mi-a fost frică să cer ajutorul. Nici la părinţii mei nu am vrut să mă duc că îmi era frică că vine peste mine şi mă bate".
După acea seară, Alina a plecat de acasă şi a cerut ajutorul Poliţiei. Acum ea se simte în siguranţă, fiind cazată în unul din centrele de protecţie aflate în proprietatea DGASPC Brăila. De întors la el nici nu vrea să audă. "Am decis să plec şi nu vreau să mă mai întorc. El a văzut că l-am iertat mereu, dar nu mă mai întorc la el. Niciodată, pentru că stau cu gândul că ar putea să mă omoare. Mai bine stau liniştită un timp, după care vreau să încep o viaţă normală, să îmi caut un loc de muncă şi să am grijă de copii. Sunt conştientă că, dacă ar fi să mă întorc la el, o să mănânc cea mai mare bătaie", mărturiseşte tânăra.
La rândul ei, tânăra le sfătuieşte pe femei să-şi părăsească partenerii agresivi. "Să nu stea, la prima palmă să plece că nu se schimbă, aşa sunt toţi. Aşa am crezut şi eu că cu timpul se schimbă, dar din păcate a devenit şi mai violent. Plecaţi cu prima ocazie".
Tăcerea nu salvează!
Femeile care se confruntă acasă cu aceleaşi situaţii ca cele prezentate mai sus trebuie să ştie că nu e normal să închidă ochii când există violenţă în cuplu. Victima trebuie să îşi învingă frica şi să reclame abuzul, fie el fizic, verbal sau emoţional. "Intervenţia în situaţii de urgenţă reprezintă una dintre componentele activităţii noastre dezvoltate prin colaborare instituţională, principalele servicii specializate oferite fiind: consiliere sociologică şi psihologică pentru victime şi agresori şi găzduire în cele două centre deţinute de instituţia noastră, pentru victime ale violenţei în familie", a declarat Simona Cimpoaie, director DGASPC Brăila.
Sesizările privind situaţiile de violenţă în familie pot fi realizate în mod direct, la sediul Direcţiei din strada Ghioceilor nr. 8, prin corespondenţă, e-mail sau Linia Telefonică de Urgenţă 0239983. Intervenţia specialiştilor se realizează imediat, în regim de urgenţă atunci când indicatorii prezenţi prin sesizarea respectivă semnalează un pericol iminent. Deosebit de important este ca sesizarea să se realizeze în timp optim, astfel încât organele competente să răspundă eficient nevoii de securitate a victimelor violenţei în familie.
Victimele pot solicita chiar şi emiterea unui ordin de protecţie prin care agresorul este obligat să dea departe de ele, de copiii lor sau de alte rude ale acestora ori faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate. Agresorii vor fi cercetaţi de Poliţie, care demarează o anchetă. "Bătăuşii", la cerere, pot beneficia şi ei de servicii de consiliere psihologică, juridică, mediere familiară şi consiliere pentru reinserţie socială şi ocupaţională.
"Mesajul instituţiei noastre adresat întregii comunităţi, nu doar victimelor violenţei intrafamiliale, se referă la efortul comun de a realiza nivelul «zero» de toleranţă faţă de violenţa în familie, subliniind faptul că: Tăcerea nu salvează! Următoarea victimă poţi fi chiar tu! Suntem aici pentru a ajuta!", precizează sursa citată.
Victimele nu sunt singure
Anul acesta, DGASPC Brăila a înfiinţat două centre de consiliere şi găzduire pentru victimele violenţei în familie, finanţate printr-un proiect de Regatul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, în cadrul programului RO20 "Violenţa domestică şi violenţa bazată pe deosebirea de sex" gestionat de Ministerul Educaţiei.
În cadrul proiectului au fost desfăşurate activităţi specifice de prevenire, informare şi consiliere a victimelor violenţei în familie şi au fost înfiinţate două centre pentru victime ce oferă posibilitatea găzduirii acestora în locaţii special destinate - un apartament cu patru camere şi un apartament cu două camere, aflate în proprietatea Direcţiei. De asemenea, opt instructori de educaţie asigură acompanierea persoanelor victime ale violenţei în familie.
Conform informaţiilor furnizate de DGASPC Brăila, în perioada mai 2015-aprilie 2016 au fost înregistrate 90 de persoane victime ale violenţei în familie. Acestea au beneficiat de servicii specializate de informare, consiliere psihologică, socială şi juridică, informare. În perioada 1 septembrie 2015 - aprilie 2016 au beneficiat de servicii de găzduire, acordate în cele două centre înfiinţate, 45 de persoane - 13 femei şi 32 de copii, pentru care nu s-au identificat soluţii alternative în vederea menţinerii în familie sau într-un mediu securizant.
Statistici îngrijorătoare
În România, la fiecare 30 de secunde se produce o agresiune fizică asupra unei femei, iar 3 din 10 femei au fost agresate fizic sau psihic de la vârste fragede.
Ţara noastră ocupă locul fruntaş la capitolul violenţă domestică. În realitate, însă, numărul victimelor este mult mai mare dacă luăm în calcul faptul că cifrele oficiale cuprind doar cazurile care ajung în atenţia autorităţilor.
Potrivit situaţiei statistice puse la dispoziţie de reprezentanţii DGASPC Brăila, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat în judeţul nostru 43 de cazuri de violenţă în familie, 21 în mediul rural şi 22 în mediul urban. Printre persoanele agresate se numără 10 femei şi 33 de copii cu vârste până la 14 ani, după cum urmează: mai puţin de 1 an - 3 copii, 1-2 ani - un copil, 3-6 ani - 2 copii, 7-9 ani - 6 copii şi 10-13 ani - 15 copii. Cele mai multe persoane care au fost supuse la forme de violenţă nu au studii sau au studii primare şi gimnaziale, dar sunt şi 6 persoane care au terminat liceul sau o şcoală de arte şi meserii. Cele mai multe agresiuni au avut loc în locuinţa "bătăuşilor" - 27, la familia de origine a victimei - 9, într-o casă închiriată - 5 şi 2 la locuinţa victimei. În primele trei luni ale anului s-au înregistrat 6 cazuri de violenţă fizică, 10 de violenţă psihologică, 4 de violenţă sexuală şi 23 prin deprivare/neglijare. Statistica mai arată faptul că 31 de persoane erau agresate săptămânal, 10 lunar şi 2 mai rar decât lunar.
În ceea ce priveşte categoria agresorilor, din totalul de 25 de persoane, 14 provin din mediul urban şi 11 din mediul rural. Împărţiţi pe grupe de vârstă, 6 au între 18-25 de ani, 12 între 26-35 de ani şi 7 între 36-45 de ani. Cele mai multe cazuri de violenţă s-au înregistrat la familia de origine a victimei - 11, la locuinţa agresorului - 7, în locuinţă închiriată - 5 şi 2 la proprietatea victimei. Motivele pentru care agresorii decid să rezolve totul cu pumnul sunt consumul excesiv de alcool - 9 cazuri, condiţii precare de viaţă - 6, violenţa în copilărie în familia de origine - 10.
În 2015, au ajuns în atenţia autorităţilor 134 de victime ale violenţei în familie. Din acestea 48 erau agresate zilnic, 54 săptămânal, 15 lunar şi 17 mai rar decât lunar. La categoria agresori sunt incluse 65 de persoane, dintre care 39 sunt din mediul urban şi 26 din rural. Ca vârste, cei mai mulţi dintre agresori sunt incluşi la categoria 26-35 de ani, fiind vorba despre 25 persoane, pe locul doi fiind grupa de vârstă 18-25 de ani (21 agresori). Cele mai multe dintre agresiuni au avut loc, anul trecut, în locuinţa închiriată (28 cazuri), pe locul doi fiind locuinţa familiei de origine a victimei (13 cazuri).
