Sincer, acest Orlando Teodorovici, discotecarul ministru al Finanţelor din cel mai slab guvern al României post-decembriste, saltă pe nervii noştri în ritm de “bumţi - bumţi”. Eu şi colegii mei nu suntem nici bugetari, nici pensionari obişnuiţi sau “speciali” ca să ne tremure inima că nu mai sunt bani pentru creşterile alea umflate cu pompa, unele deja implementate, altele promise din toamnă. Unii dintre noi însă au copii, elevi, studenţi. Ei bine, ceea ce a putut să scoată pe gură acest Teodorovici, în goana lui şi-a Guvernului PSD-ALDE după bani, este stupefiant: studenţii care au restanţe să nu mai aibă dreptul să circule gratis cu CFR-ul. Trecem peste faptul că a avea restanţe ca student nu înseamnă că eşti vreun drogat, vreun neisprăvit, vreun pierde-vară! Mai ales dacă discutăm de facultăţi grele, de la stat, unde profesorii, majoritatea nişte comunistoizi macabri, se simt împliniţi doar dacă-şi umilesc studenţii, dacă şterg cu ei pe jos, fix cum se-ntâmpla pe vremea lui Ceauşescu. Aşadar, cu o ipocrizie maximă, acest Teodorovici îşi justifică propunerea, încercând să pară interesat de îmbunătăţirea performanţelor studenţilor care – altă condiţie – nu trebuie să depăşească 26 de ani dacă vor să beneficieze de gratuitate pe CFR. Apropo de CFR, cine este ministrul Transporturilor? Răzvan Cuc, cel care potrivit CV-ului a absolvit Hyperion, o facultate privată unde examenele se iau pe bază de referat, iar în septembrie 2008 s-a înscris ca doctorand la Academia Română de unde a fost exmatriculat în 2013 pentru că nu s-a prezentat la examene. Acest ins păstoreşte CFR-ul, companie care nu este de nasul studenţilor cu restanţe! Şi pentru că suntem la “capitolul” elevi, studenţi, absolvenţi, nu pot să nu-mi manifest revolta cu privire la modul de-a dreptul DUBIOS în care se corectează tezele la BAC. Anul acesta parcă s-a atins apogeul văzând cum punctele – două, trei, chiar cinci – fac diferenţa între prima corectură şi a doua, după contestaţii. În urmă cu nişte ani o diferenţă mai mare de 1,5 puncte atrăgea sancţionarea profesorului corector. Pe bună dreptate! Nu poţi să te joci cu destinele unor tineri adolescenţi aflaţi la început de drum, iar faptul că diferenţele mari sunt la Limba şI Literatura Română nu sunt deloc justificate. Cât de mare poate fi “subiectivismul”, câtă vreme programa este aceeaşi. Dar la Matematică? Cum e posibil să fie diferenţe uriaşe la această materie exactă. Şi mai dramatic pentru absolvenţi şi familiile lor este şi faptul că de câţiva ani nota care se obţine la recorectare rămâne cea definitivă, ca să zic aşa, tocmai pentru a descuraja depunerea de contestaţii. Păi, atunci corectaţi cu simţ de răspundere, domnilor profesori, nu în bătaie de joc sau cu pretenţii absurde. În acest context, mi se pare total nedrept pentru absolvenţi. Adică unui infractor care comite o faptă penală, la judecată i se aplică legea mai favorabilă, chit că a comis infracţiunea să zicem sub o normă legală mai drastică, dar absolvenţii nu pot beneficia de nota cea mai bună dacă fac contestaţie. Aşa era în urmă cu mai mulţi ani: dacă elevul obţinea o notă mai mare după contestaţie se schimba rezultatul, dacă nu, rămânea prima evaluare. Ce pretenţie şi la mine! Tinerii noştri frumoşi, liberi, deştepţi, care-ar putea să facă una cu pământul actuala clasă politică, să fie trataţi cu aceeaşi atenţie ca infractorii? Ca alde Dragnea, Mazăre, Udrea, Bica, Nicuşor Constantinescu, Cosma, Borcea...?
