• 327 milioane de euro plus daune şi prejudicii, atâta cer italienii de la Fin.Co.Ge.Ro statului român pentru eşecul, printre altele, a două proiecte investiţionale asumate de Brăila: Aeroportul internaţional şi “Dunărea Center Brăila” - un complex imobiliar din zona falezei Dunării • reclamanţii spun că autorităţile locale nu şi-au îndeplinit ori au refuzat să îndeplinească obligaţiile ce decurg din contractele semnate cu partea italiană • aşa că Fin.co.Ge.Ro a cerut Curţii de Arbitraj de la Londra să tranşeze acest litigiu • Primăria Brăila s-a abţinut să facă orice comentariu pe acest subiect • fostul viceprimar, Alexandru Dănăilă, a respins acuzaţiile italienilor şi spune că nu există motive întemeiate ca Brăila să fie trasă la răspundere
Italienii de la Fin.Co.Ge.Ro cer României despăgubiri de 327 milioane euro, adică bugetul oraşului nostru pe patru ani, pentru eşecul proiectelor investiţionale de la Brăila şi Constanţa. În cazul nostru, este vorba despre proiectul imobiliar eşuat, gândit a fi amplasat pe faleza Dunării, constând în hotel, spaţii comerciale şi apartamente - “Dunărea Center Brăila” -, şi proiectul cu aeroportul dintre Brăila şi Galaţi. Fin.Co.Ge.Ro acuză autorităţile locale că nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurg din contractele de concesiune, ori că au refuzat, în mod nejustificat, îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acorduri comerciale, toate cu impact asupra activităţii companiei care nu şi-a putut duce la bun sfârşit proiectele investiţionale. În afară de despăgubiri, italienii au mai cerut şi daune morale plus un prejudiciu, cuantumul acestora urmând a fi stabilit de arbitrii Curţii de Arbitraj de la Londra, pe rolul căreia se află acest litigiu, dacă aceştia se vor pronunţa în defavoarea României. Litigiul se apropie cu paşi repezi de un deznodământ, părţile în proces fiind la faza finală a depunerii ultimelor apărări scrise ale părţilor. De punctat că un litigiu similar a fost deschis, de data aceasta, de către autoritatea locală la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Bucureşti solicitând rezilierea înţelegerii scrise cu partea italiană pentru proiectul imobiliar de pe malul fluviului. Atât în cazul proiectului cu Aeroportul cât şi a complexului “Dunărea Center Brăila”, italienii arată acuzator spre fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, pe care-l văd principal responsabil de eşec, aşa cum rezultă din declaraţiile reprezentanţilor Fin.Co.Ge.Ro, date de-a lungul anilor pe acest subiect.
Reproşurile celor de la Fin.Co.Ge.Ro
Brăila se află, alături de Constanţa, în epicentrul unui “cutremur comercial” între România şi Italia după ce compania italiană “Fin.Co.Ge.Ro” a chemat România la arbitraj internaţional supărată că proiectele investiţionale programate în judeţele Brăila şi Constanţa au eşuat. Acţiunea este întemeiată pe baza prevederilor acordului bilaterial România - Italia, privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor. Potrivit datelor prezentate de către Ministerul Finanţelor Publice, cel care reprezintă interesele statului român în acest litigiu, acţiunea părţii italiene a fost deschisă, în 2015, la Curtea de Arbitraj de la Londra. În ce priveşte Brăila, partea italiană reproşează ţării noastre că, din cauza administraţiei locale, mai multe proiecte investiţionale în care se implicase n-au mai apucat să se concretizeze, în fapt nici măcar nu s-a reuşit depăşirea etapei de hârtii-avize-autorizaţii. Este vorba despre investiţia imobiliară “Dunăre Center Brăila” constând în realizarea unui complex cuprinzând, un hotel, spaţii comerciale şi spaţii de locuit, iar al doilea, cel vizând investiţia cu aeroportul internaţional dintre Brăila şi Galaţi. “În data de 11.03.2015, a fost înregistrată la Ministerul Finanţelor Publice o notificare de arbitraj din partea societăţii Fin.Co.Ge.Ro S.p.a. împotriva României, care se întemeiază pe Acordul încheiat de Guvernului României cu Guvernului Republicii Italia cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 319/1991. Conform acestui acord, reclamantul a optat pentru soluţionarea litigiului de către un tribunal arbitral ad-hoc constituit în conformitate cu Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional. Locul ales al arbitrajului a fost Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Acest diferend îşi are izvorul în trei contracte de concesiune încheiate de firma italiană, două cu municipalitatea din Constanţa şi unul cu Primăria Brăila, precum şi un acord de program pentru realizarea unui aeroport internaţional şi pentru dezvoltarea infrastructurală, industrială, comercială şi în materie de locuinţe între municipalităţile din Brăila şi Galaţi şi Fin.Co.Ge.Ro S.p.a”, se precizează în răspunsul primit din partea Ministerului Finanţelor Publice, la solicitarea reporterilor “Obiectiv Vocea Brăilei”.
“Reclamantul a invocat, în principal, următoarele:
- autorităţile locale din Constanţa şi Brăila nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurg din contractele de concesiune, fapt ce a determinat imposibilitatea Fin.Co.Ge.Ro de a duce la bun sfârşit proiectele de construcţii sau au generat întârzieri ce au prejudiciat societatea italiană;
- autorităţile locale din Brăila şi Galaţi au refuzat, în mod nejustificat, îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordul cu privire la construirea aeroportului şi a infrastructurii aferente după ce societatea a realizat demersuri şi a suportat cheltuieli pentru realizarea proiectului.
În cazul contractului de concesiune semnat de autorităţile locale din Brăila, acesta avea ca obiect o suprafaţă de aproximativ 8.600 mp. situaţi pe malul Dunării, pe care urma să se construiască un hotel, spaţii comerciale şi apartamente”, se mai arată în acelaşi document.
Dosarul de arbitraj, pe ultima sută de metri
Interesant de precizat faptul că numai despăgubirile cerute de partea italiană se ridică la peste 300 milioane de euro, la care ar urma să se adauge, dacă arbitrii vor decide în defavoarea României, şi un prejudiciu plus daune morale, al căror cuantum va fi stabilit de tribunalul arbitral. “Din cauza acestor presupuse încălcări, reclamantul a solicitat despăgubiri în valoare de 327 milioane euro, pe lângă un prejudiciu lăsat la latitudinea arbitrilor pentru a fi stabilit (aferent investiţiilor legate de acordul pentru realizarea aeroportului), precum şi daune morale necuantificate”, se punctează în răspunsul MFP.
În prezent, dosarul se apropie de finalizare, fiind în etapa depunerii ultimelor apărări scrise de către părţi, programate pentru 11 august a.c. Ulterior, după depunerea declaraţiilor de costuri, se va aştepta decizia tribunalului arbitral.
Reporterii “Obiectiv” au încercat să obţină un punct de vedere şi din partea companiei italiene însă la numerele de telefon listate pe paginile web de specialitate nu a răspuns nimeni. De altfel şi Primăria Brăila păstrează tăcerea pe acest subiect invocând în acest sens clauze de confidenţialitate asumate în contextul unor proceduri specifice ale arbitrajului.
În schimb, a acceptat să comenteze fostul viceprimar, Alexandru Dănăilă
Acesta a explicat, în linii mari, că, privind retrospectiv întreaga experienţă cu cei de la Fin.Co.Ge.Ro, a tras concluzia că, de fapt, partea italiană ar fi avut alte planuri decât implementarea celor două proiecte de la Brăila. Mai mult, Dănăilă a punctat că municipalitatea a dat dovadă de solicitudine în soluţionarea problemelor ridicate de Fin.Co.Ge.Ro şi a fost deschisă la sprijinirea proiectelor propuse de partea italiană. “În ce priveşte proiectul imobiliar din zona falezei, consider că Primăria Brăila, cel puţin de când am preluat acest portofoliu ca viceprimar, a făcut tot ce i-a stat în atribuţii pentru a sprijini investitorul privat atunci cât acesta a venit cu vreo solicitare şi a încercat să o rezolve în cel mai scurt timp. Am avut discuţii cu dumnealor ori de câte ori au solicitat, atât aici, pe plan local, la Brăila, cât şi la Constanţa, la sediul dumnealor, tocmai pentru a încerca, într-un fel sau altul, atingerea obiectivului contractului respectiv şi să se construiască ceva acolo. Ca o părere personală, cred că Fin.Co.Ge.Ro nu a avut intenţia să construiască la Brăila. (...) Pe finalul mandatului am propus să promovăm acea acţiune în arbitraj în încercarea de a rezilia contractul cu investitorul tocmai pentru a scurta timpul în care Primăria Brăila poate dispune din nou de acel teren de pe faleză şi a-l folosi în alt scop. Pe subiectul Aeroport, acolo era o chestiune amplă care ţine de mai multe UAT-uri nu numai de Brăila. Din păcate, pentru realizarea acestui obiectiv cei de la Fin.Co.Ge.Ro n-au făcut nimic, motivând că Brăila şi Galaţi nu au impus ca zonă de dezvoltare periurbană suprafaţa dintre cele două municipii. Dar când vrei cu adevărat să faci ceva te apuci de acel proiect şi de acolo începe dezvoltarea zonei. (...) E clar că toată lumea şi-ar fi dorit, şi în continuare ne dorim, să se facă aeroport. Fin.Co.Ge.Ro n-a mai făcut nimic de la semnarea acelui protocol şi au trecut o grămadă de ani de atunci. Înţeleg că cer despăgubiri. Adică ei au stat cu banii blocaţi aferenţi acestei investiţii în toţi aceşti ani aşteptând ca Brăila să înceapă să construiască înspre Galaţi nu ştiu ce cartiere, sau cum? La Constanţa s-au judecat şi au câştigat într-un dosar discutabil şi vor şi la Brăila acelaşi lucru. Noi ne-am pregătit juridic şi nu cred că se va ajunge ca Brăila să plătească ceva de pe urma acestei chestiuni. Rămâne însă de văzut ce se va întâmpla la Londra în litigiul cu statul român”, ne-a declarat sursa citată.
Megaproiectul Aeroportul Internaţional “Dunărea de Jos”
La 31 octombrie 2003, municipiul Brăila, reprezentat de Anton Lungu în calitate de primar la vremea respectivă, municipiul Galaţi, reprezentat de primarul de atunci Dumitru Nicolae, Consiliul Judeţean Brăila reprezentat de Gabriel Aurel Simionescu (la vremea aceea preşedintele CJ Brăila), Consiliul Judeţean Galaţi, reprezentat de preşedintele de atunci Lilion Dan Gogoncea şi Fin.Co.Ge.Ro S.p.A. Catania - Italia, reprezentată de Giuseppe Romeo, semnau un acord destinat să creeze o societate mixtă publică şi privată, “care să realizeze un obiectiv destinat să faciliteze dezvoltarea durabilă a municipiilor Brăila şi Galaţi, prin realizarea şi gestionarea unei staţii aeroportuare şi a activităţilor complementare şi de sprijin pentru aceasta, precum şi a unui acord de program pentru dezvoltarea unei suprafeţe ulterioare (strâns interconectată cu cea precedentă) care să fie destinată unor activităţi comerciale, industriale, artizanale, de servicii (terţiare), de primire şi de locuinţe”, după cum se arată în documentul cu pricina, intitulat “Acord de program pentru realizarea aeroportului internaţional şi pentru dezvoltarea infrastructurală, industrială, comercială şi în materie de locuinţe între municipalităţile din Brăila şi Galaţi şi Fin.Co.Ge.Ro S.p.A.”. Un document de 15 pagini, care fixează, în linii mari, direcţiile de dezvoltare a celor două oraşe în jurul aeroportului.
În vara lui 2012, într-un interviu acordat cotidianului “Obiectiv Vocea Brăilei, reprezentantul părţii italiene, Romeo Nunzio a povestit că firma italiană primise încurajări inclusiv de la nivelul Guvernului de atunci, fapt care i-a determinat pe italieni să meargă mai departe. “Am semnat acel acord, am pregătit acest studiu şi acest proiect care au fost depuse şi la Ministerul Transporturilor din partea căruia am primit, de asemenea, felicitări. Ne-au trimis scrisori oficiale în care ne-au spus că primul pas este ok, să mergem mai departe. Am mers la Milano împreună cu reprezentanţii acestor patru instituţii pentru a întâlni reprezentanţii unui fond american dispus să finanţeze proiectul cu 300 milioane pentru prima fază”, spune Nunzio. Lucrurile au mers ca pe roate până în iunie 2004, când alegerile locale l-au adus în fruntea Consiliului Judeţean Brăila pe Gheorghe Bunea Stancu. “A venit Stancu în 2004 şi totul s-a terminat”, rezuma, în 2012, Nunzio efectul ascensiunii lui Stancu asupra proiectului pentru care Fin.Co.Ge.Ro spune că a cheltuit aproape un milion de euro (compania a realizat studiile de fezabilitate şi toată documentaţia necesară). Fireşte, lucrurile nu s-au dus de râpă imediat. În prima parte a mandatului, Stancu semna o adresă prin care comunica Fin.Co.Ge.Ro acordul de principiu al Consiliului Judeţean. “În consecinţă, dumneavoastră puteţi continua programarea următoarelor faze prevăzute în realizarea proiectului. Vă asigurăm şi pe această cale de disponibilitatea noastră spre o bună colaborare”, se arăta în adresa semnată de Gheorghe Bunea Stancu.
“Stancu, la început, a fost de acord, ulterior, din motive obscure s-a împotrivit. Nu am înţeles motivele sale neoficiale. Cele oficiale constau în faptul că ar fi vrut să facă aeroportul de la Ianca. A făcut tot felul de licitaţii cu rezultate zero, pentru că e evident pentru orice investitor faptul că acolo nu se poate face un aeroport. Şi nu s-a făcut nimic!”, spunea reprezentantul Fin.Co.Ge.Ro în interviul din vara lui 2012.
Într-un final, proiectul cu aeroportul internaţional a murit cu totul, fără ca măcar să fie săpat un metru cub de pământ pe amplasamentul vizat.
La fel a murit şi proiectul “Dunăre Center Brăila”
Întreaga poveste a afacerii legată de acest proiect îşi are izvorul în 2005, când, în mandatul primarului liberal Constantin Sever Cibu, a fost aprobată în CLM scoaterea la licitaţie în vederea concesionării a unui teren în suprafaţă de circa 8.600 mp pe Faleza Dunării, în zona străzii Griviţa, pentru realizarea unui complex multifuncţional (hotel, săli de conferinţă, spaţii de alimentaţie publică, spaţii de recreere). Contractul cu italienii s-a semnat în primăvara anului 2006 şi de atunci şi până acum nici măcar nu s-a organizat şantierul pentru realizarea acestui complex. De altfel, firma nu a reuşit să obţină autorizaţia de construire, fiind semnalate probleme de către autorităţile locale. În schimb, partea italiană a acuzat administraţia publică locală, în frunte cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, la vremea respectivă, Gheorghe Bunea Stancu, de rea-credinţă după ce CJ Brăila, prin arhitectul judeţului, a refuzat să elibereze un aviz necesar demarării lucrărilor. Între timp, de la semnarea contractului de concesiune a intervenit şi criza globală, care a dat peste cap planurile italienilor, aceştia modificându-şi proiectul, în sensul că s-au gândit să construiască apartamente spre vânzare în loc de camere de hotel. Evident că asta a stârnit reacţii în contradictoriu în rândul consilierilor municipali atunci când, în 2013, aceştia au fost puşi în faţa unui plan urbanistic zonal - PUZ modificat faţă de înţelegerea iniţială. Într-un final, s-a reuşit printr-o hotărâre a CLM să se lămurească cât de cât apele cu proiectul tehnic al italienilor şi să li se mai netezească un pic drumul spre obţinerea autorizaţiei de construire. Dar asta după ce Fin.Co.Ge.Ro a ameninţat că va cere daune de aproximativ 5 milioane de euro, restituirea redevenţei achitate în contul concesiunii, plus recuperarea costurilor suportate cu realizarea şi obţinerea de proiecte, avize, certificate şi PUZ-uri. Totul s-a dus de râpă, iar, într-un final, anul trecut, Primăria Brăila a contractat serviciile unei firme de avocatură din capitală şi a cerut tranşarea problemei cu Fin.Co.Ge.Ro la Curtea Internaţională de Arbitraj Bucureşti ţintind, în principal, rezilierea contractului de concesiune, plus suma de circa 1,5 miliarde de lei vechi, fiind vorba de restanţe la plata redevenţei şi a taxei de folosinţă a terenului de pe faleză. Un nou termen în dosarul pe rolul Curţii Internaţionale de Arbitraj a fost stabilit la începutul lunii iulie, dar va mai dura până când arbitrii vor ajunge să analizeze fondul problemei.
