La fiecare campanie electorală, promisiunile şi discursurile demagogice tind să ia amploare. De un tablou electoral desenat în culorile fiecărei formaţiuni politice au avut parte brăilenii la alegerile locale din iunie 2012, dar şi în prezent, în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. În materialul de faţă nu ne vom axa pe actuala cursă electorală, ci vom încerca să descriem ce s-a ales din proiectele cu care s-au lăudat în urmă cu doi ani aleşii noştri. Pentru asta, ar trebui să ne reamintim că în încercarea de a schimba măcar un pic modul de a se face politică în cadrul campaniilor electorale, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" le-a propus celor ce s-au înscris la alegerile locale din 2012 o platformă de dezbatere axată pe proiecte realizabile.
Candidaţii pentru preşedinţia CJ, Primărie şi cele două consilii şi-au putut prezenta în mod detaliat proiectele, sursele de finanţare şi termenele clare de finalizare, toate ideile propuse de aceştia fiind mediatizate de cotidianul nostru. Însă, poate cel mai interesant aspect a fost acela că s-a cerut din partea candidaţilor doar un singur proiect, dar garantat public cu propria demisie în cazul în care promisiunea nu va fi onorată faţă de brăileni. La aproape doi ani de când au fost învestiţi în funcţie, pentru unii dintre consilierii noştri care s-au înscris cu un proiect eligibil, acesta a rămas doar pe hârtie, un exemplu fiind al PP-LC-istului Tache Ene. Pentru alţii, lucrurile par să se fi concretizat, dacă nu vizibil, cel puţin la nivel declarativ, mulţi dintre aceştia având grijă să pună pe tavă acte semnate, discuţii programate sau burse acordate pe ultimă sută de metri. În această situaţie am putea să-i enumerăm pe PSD-iştii Sorin Boşneag şi Emilia Marilena Meiroşu sau PC-ista Elena Rădulescu.
Ene a uitat să mai ajute tinerii în găsirea unui loc de muncă
Unul dintre cei care au dat curs invitaţiei ziarului nostru este PP-LC-istul Tache Ene, care a venit cu un proiect ce ar fi trebuit să atingă coarda sensibilă a Brăilei, unul legat de combaterea şomajului. Ene propunea un "Centru de consiliere şi calificare pentru tineret", urmărind integrarea socio-profesională a tinerilor într-o meserie cerută pe piaţa muncii. Ca obiective erau vizate creşterea gradului de informare şi consiliere profesională a minim 500 de tineri, dintre care 20% din centre de plasament. Pentru ducerea la bun sfârşit a planului, PP-LC-istul miza pe sprijinul ONG-urilor, iar perioada de implementare era de 12 luni. Suma avansată - 44.850 euro. Ce s-a ales de acest proiect? Nimic, după cum o spune chiar consilierul local: "Nu am făcut nimic, dar o să mai încerc. Sincer, nici nu m-am mai gândit. Să mai vorbesc o dată cu persoana care a scris proiectul respectiv, să vedem ce putem face".
Secţia de cardiologie a lui Minescu - în "bypass"
Brăilenii "slabi de inimă" mai au de aşteptat ceva timp până la rezolvarea problemelor de sănătate şi asta pentru că visul consilierului judeţean PNL Bogdan Minescu încă nu s-a materializat. Liberalul propunea în 2012 înfiinţarea unui serviciu de cardiologie intervenţională în Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, urmărind ca bolnavii de inimă care necesită proceduri de revascularizare să nu mai fie nevoiţi să meargă în alte judeţe pentru acestea. Costul estimat de Minescu pentru o astfel de secţie se ridica la 3,5 - 4 milioane de lei, iar sursele de finanţare indicate erau bugetul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, bugetul Consiliului Judeţean Brăila şi fonduri europene. Serviciul de cardiologie intervenţională ar fi trebuit să fie funcţional la sfârşitul anului 2013, iar noua secţie de cardiologie în cursul anului 2014. Deşi lucrările au fost demarate, acestea nu au mai continuat, din motive pe care consilierul nu a ştiut să le menţioneze, aruncând mingea în terenul CJ Brăila. "E o problemă cu construcţia. E un moment de întrerupere a activităţii constructorilor. Ca să vă spun exact care e motivul, sincer nu ştiu. Dar să sperăm că va fi reluat cât mai repede, pentru că ei aveau termen de dare în folosinţă 1 iulie, aşa că... Nu pot să vă lămuresc pentru că nu cunosc situaţia. Nu am date asupra motivelor şi aşa mai departe, asta e bine să le întrebaţi la Consiliul Judeţean, pentru că este un proiect făcut de Consiliu. Dar se va finaliza. Când? E mai greu de spus în momentul ăsta. Oricum, s-a desfăşurat şi licitaţie pentru angiograf, care urmează să se finalizeze până la sfârşitul lunii. Deci, va fi şi aparatul gata, va veni, dar în fine, vom vedea când se va finaliza clădirea", a declarat Minescu.
Proiectul lui Boşneag pentru "Lacu Sărat" - la stadiul de întâlniri
De la sănătate să trecem la entertainment, unde aruncăm un ochi pe proiectul consilierului municipal PSD Sorin Boşneag - "Modernizarea Staţiunii Lacu Sărat". Costul total propus de social democrat era de 5,3 milioane de euro, cu trei surse de finanţare: FEDR/FSE în proporţie de 85%, bugetul de stat 13% şi bugetul local 2%. Ceea ce dorea, de fapt, Boşneag, era de a dezvolta infrastructura de turism în locaţia amintită, în vederea includerii acesteia atât în rândul staţiunilor de importanţă naţională, cât şi în circuitele turistice internaţionale, urmărind totodată valorificarea resurselor minerale. Boşneag visa o viitoare înmulţire a numărului de agenţi economici, de turişti, o menţinere a echilibrului ecologic şi o creştere a gradului de recuperare a bolnavilor. Pe lângă acestea, politicianul prevedea crearea de noi locuri de muncă - 100 în extrasezon, 200 în sezon, precum şi o înmulţire a locurilor de cazare până la 250. În realitate, proiectul se află la stadiul de discuţii şi întâlniri între diverşi factori implicaţi. "În primul rând, este procesul, nu s-a terminat încă, dar este pe final. În al doilea rând, care confirmă bunele intenţii, este că avem o întâlnire în Lacu Sărat cu domnul secretar general al Casei Naţionale de Pensii, cu domnul preşedinte CJ, Gheorghe Bunea Stancu, primarul Aurel Simionescu şi domnul Crăciun (n.r. - primarul comunei Chiscani, Ion Crăciun), dacă vine, tocmai pentru această discuţie, pentru a vedea acea asociere care s-a făcut între cele trei - două UAT-uri şi Consiliul Judeţean. Vor participa şi cei care au bază materială, respectiv noi şi Casa Naţională de Pensii. După ce se stabileşte tot ce trebuie în condiţiile date, încercăm să reuşim tot ceea ce am promis că facem", a afirmat Boşneag.
Meiroşu a demarat proiectul "After school"
Să trecem şi în zona educaţiei şi să ne reamintim un pic despre proiectul cu care s-a înscris în campania electorală din 2012 social democrata Emilia Marilena Meiroşu, unul legat de domeniul în care profesează - învăţământul. Consilierul judeţean a intrat în "Bătălia pe proiecte" cu un plan ambiţios, intitulat "Şcoala după şcoală", cu un cost de 4.000.000 lei şi cu surse de finanţare din bugetul local şi asociaţii neguvernamentale. Cu o perioadă de implementare 2014 - 2015, obiectivul general al proiectului propus de Meiroşu era îmbunătăţirea serviciilor educaţionale atât beneficiarilor direcţi - elevi şi cadre didactice, cât şi beneficiarilor indirecţi - părinţi şi comunitate. Proiectul urmărea modernizarea şi adaptarea clădirilor celor 4 şcoli, pe zone, în care va funcţiona programul (Buzăului-Radu Negru-Viziru; Chercea-Lacu Dulce; Centru istoric-Călăraşi; Vidin-Brăiliţa-Pisc). După cum spune PSD-ista, ideea începe să prindă contur prin două acţiuni. "La nivelul Şcolii «Fănuş Neagu», cunoscând foarte bine dorinţa părinţilor, am demarat în octombrie 2013 programul «Şcoală după Şcoală» pentru elevii din ciclul primar. Urmărim identificarea unei surse de finanţare nerambursabile pentru dotare suplimentară şi hrana elevilor. În al doilea rând, pe 10 mai, domnul primar Aurel Simonescu a semnat contractul pentru proiectul cu finanţare europeană «Bunici şi nepoţi», care vizează amenajarea şi dotarea clădirii situate pe str. Anghel Saligny. Acest spaţiu va fi folosit pentru a asigura baza materială în derularea programului «Şcoală după şcoală», pentru a oferi servicii de consiliere şi orientare profesională. Durata proiectului este de 19 luni, iar valoarea proiectului este de 4.980.540 lei", a declarat sursa citată.
Bursa lui Rădulescu, acordată pe ultima sută de metri
Daniela Rădulescu (PC), a intrat în "Bătălia pe proiecte" cu o abordare specială. Aceasta s-a angajat că va susţine din bani personali, fără niciun leu de la bugetul local, tineri talentaţi ai Brăilei. Concret, Rădulescu s-a gândit să aleagă câte un elev aflat în ultimul an de liceu şi să îi ofere 1.000 de euro, anual, pe parcursul facultăţii. Conservatorul se lăuda că pe perioada mandatului de consilier municipal va organiza patru concursuri (anual, câte unul) pentru desemnarea bursierilor. În ceea ce priveşte termenul în care urma să fie organizat primul astfel de concurs, Rădulescu estima 7 luni de la încheierea alegerilor locale. Întrebat care este stadiul proiectului său, consilierul municipal a subliniat că abia acum s-a hotărât să acorde bursa unei eleve de la Liceul "Hariclea Darclee".
"Pentru că nu m-am ocupat din timp nu am mai avut când să fac concursul, dar acord bursa unei eleve de la Liceul «Hariclea Darclee», care a luat menţiune, Ioana Horez, din clasa a XI-a. Acum îi dau, pentru că a luat acest premiu la olimpiada naţională, am citit la dumneavoastră în ziar, dar o şi cunosc pe fată, am zis că pentru a se putea pregăti şi a da la facultate de specialiate să o ajut cu aceşti bani, în primă fază 1.000 de euro la trimestru, după care în timpul facultăţii, cum am spus. Pe viitor tot ei am să-i acord aceşti bani, dacă ea a luat menţiune, consider că are perspective, având în vedere că nu a fost pregătită decât de profesorii de la şcoală... Probabil că am să-i fac şi o expoziţie, încă nu m-am gândit, am avut alte probleme şi acum dacă s-a ivit această ocazie, am zis să-i acord ei pentru că merită", ne-a spus aceasta.
Păun, câinii vagabonzi şi rezolvarea de la Guvern
O problemă la fel de spinoasă, care s-a perpetuat în Brăila de câţiva ani buni, este cea a câinilor vagabonzi, care mişună în fiecare colţişor al oraşului. Plecând de la această problemă, a animalelor fără stăpân, ecologistul Dan Păun a venit cu un proiect intitulat "Câinele, cel mai vechi prieten al omului, nu duşmanul lui". Consilierul local PUER, considera, la vremea respectivă, că rezolvarea problemei animalelor "semi-sălbăticite" prin eutanasiere este exclusă şi vedea ca singură variantă controlul acestei populaţii prin măsuri administrative şi educative. Propunerea avea o perioadă de implementare de 4 ani de zile. În ceea ce priveşte costurile întregului proiect, Păun le prezenta ca fiind ZERO şi visa la acorduri încheiate cu ONG-uri de profil, unde o mare parte a câinilor puteau fi sterilizaţi gratuit. Ca surse de finanţare, Dan Păun se baza pe impozite şi amenzi contravenţionale în cazul nerespectării unor directive impuse. Chiar dacă ecologistul consideră că şi-a îndeplinit promisiunea, să nu uităm totuşi că în mare parte rezolvarea a venit de la Guvern, după un scandal iscat la nivel naţional, unde un copil a murit sfâşiat de câini. "Proiectul este îndeplinit, din punctul meu de vedere. Bine, proiectul meu era valabil dacă aş fi fost ales primar, nicidecum consilier. Ne-a ajutat şi cadrul legal, la Brăila avem regulamentul de gestionare a animalelor domestice şi a câinilor fără stăpân, s-a pornit şi ceea ce înseamnă eutanasiere şi curăţenie a străzilor. Este adevărat că am făcut şi ceva presiuni, ce-i drept. Din punctul meu de vedere, ca organ legislativ, lucrurile sunt rezolvate. Rămâne ca executivul să pună în operă ceea ce este prins pe hârtie. Ce am promis în campania electorală şi înainte am realizat, chiar mai mult decât atât, şi mă voi ocupa în următorii 2 ani de zile ca să mă asigur că totul se implementează. (...) Concluzia este că fără a fi primar am reuşit să-mi îndeplinesc mandatul", a declarat Păun.
Drăghincescu, în neputinţa ei de a reforma administraţia publică
Fosta independentă, actualmente PDL-istă, care a candidat iniţial atât la Primăria municipiului Brăila, cât şi pentru un post de consilier local, Simona Drăghincescu, a propus un proiect care ar fi avut impact în administraţia publică locală. "Reforma administraţiei publice locale" avea ca scop "modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice locale NUMAI pe criterii de competenţă, astfel încât cetăţenii care plătesc taxe şi impozite să înţeleagă şi să se convingă, în sfârşit, că administraţia publică este în slujba cetăţeanului şi nu invers". Drăghincescu spunea că proiectul său nu are nevoie de bani, dar că este absolut necesar un audit economico-financiar-juridic la Primăria Brăila, "dar EXECUTAT de profesionişti adevăraţi, nu de persoane care îşi dau cu părerea în ale auditului şi nu numai". Ce a făcut în doi ani de când s-a dat startul "Bătăliei pe proiecte"? Nimic, doar încercări. Şi asta, după cum spune ea, pentru că nu o ascultă nimeni cu toate că a fost destul de "vocală" în miniparlamentul local. "Am lucrat la acest proiect. S-a făcut controlul, se pare, de la Curtea de Conturi. Am cerut să-mi dea şi mie raportul de la Curtea de Conturi din 2012, 2013. Nu mi-a dat nimeni nimic, niciodată. În plus de asta, eu am cerut reforma administraţiei publice locale în permanenţă. Am cerut să fie schimbată din funcţie fosta şi prezenta directoare Pamfil Angelica. (...) Am încercat, am făcut propuneri tot pentru această reformă ca să modernizăm administraţia publică, să analizăm activitatea tuturor entităţilor ce aparţin Primăriei în funcţie de rezultate. Nu s-a uitat nimeni la mine. Nici la mine, nici la alţii. Poate alţii nu au fost atât de vocali şi de motivaţi ca să vedem ce se întâmplă acolo", a afirmat consilierul PDL.
Căpăţână încă se luptă pentru atelierul de creaţie "Nică Petre"
Independentul Marian Căpăţână s-a înscris în "Bătălia pe Proiecte" cu două acţiuni în zona culturală - Festivalul Naţional de Jazz "Johnny Răducanu" şi un atelier de creaţie "Nică Petre" în staţiunea Lacu Sărat, după modelul Măgura din judeţul Buzău. Dacă festivalul, organizat într-un final de Consiliul Judeţean, se îndreaptă deja către cea de-a doua ediţie, nu acelaşi lucru se poate spune despre atelierul de creaţie aflat încă la stadiul de proiect. Totuşi, trebuie menţionat că acesta a adus o contribuţie majoră în realizarea evenimentului muzical "Johnny Răducanu" prin promovarea pe mai multe căi a festivalului, din buzunarul propriu. Cât priveşte atelierul de creaţie, independentul a depus deja un proiect la CJ Brăila, sub titlul de "Simpozion internaţional de sculptură monumentală" şi cere sprijinul membrilor miniparlamentului judeţean, pentru a se putea materializa până la finele anului. "Trebuie spus că reuşita va fi fără doar şi poate. Pentru că pe de o parte sunt nişte piese care vor înfrumuseţa diverse lăcaşe de cultură sau unde vor fi ele amplasate prin decizia Consiliului Judeţean, bineînţeles. La finalul simpozionului se face evaluarea lor. Ele se evaluează şi intră în patrimoniu ca valoare de inventar. (...) Simpozionul este programat pentru 20 august - 20 septembrie, dar dacă nu îl aprobăm până în luna iunie, rămâne la anul. Mă aştept ca să intre pe ordinea de zi în temeiul legii şi aştept sprijinul tuturor colegilor, inclusiv al PSD-iştilor, care mi-au promis că mă ajută", a declarat consilierul judeţean.
Fusea cu cele două locuri de joacă pentru copii
Spre deosebire de cei mai sus mentionaţi, PDL-istul Marian Fusea are o idee simplă şi la obiect - construirea de locuri de joacă pentru copii. Acesta a construit un parc de la zero şi a reabilitat un altul, restul lăsând în cârca administraţiei publice locale. "Am amenajat un spaţiu de joacă pentru copii în zona Spitalului Judeţean, strada Comunarzi şi am reabilitat încă un parc de joacă undeva pe şoseaua Viziru, la ieşirea din oraş, în spatele blocului M, vizavi de Insula Mare. Acţiunea a fost primită extraordinar de bine de către cetăţeni. Pe strada Comunarzi am amenajat parcul de la zero, era un teren viran, nici măcar nu era asfaltat. Era praf când era cald şi noroi când ploua, nici măcar maşinile nu puteau parca. Am obţinut toate autorizaţiile de la instituţiile abilitate, am amenajat locul de joacă în 10 zile cu un cost total de mai puţin de 10.000 lei. Deci, se poate face! (...) Mai departe o să încurajez cât mai mult construirea de spaţii de joacă, investiţii de genul acesta, pentru că sunt foarte utile şi după cum s-a văzut nu costă prea mult. Eu cred că pot fi prinse în bugetul Primăriei asemenea investiţii", a punctat consilierul local.
Viceprimarul Dănăilă "toarnă fundaţia" la "cartierul pentru tineri"
Liberalul Alexandrul Dănăilă a "turnat" deja primul strat de "ciment" în "cartierul pentru tineri", proiectul cu care s-a înscris în cursa lansată de cotidianul "Obiectiv". Să ne reamintim care era planul propus de viceprimar. Cartierul lui Dănăilă trebuia să fie undeva în apropierea străzii Cimbrului şi ar fi trebuit să ajute la dezvoltarea municipiului şi la creşterea valorii zonei respective. Concret, era vorba despre un amplasament situat în porţiunea amintită, în suprafaţă de aproximativ 5,5 ha, care la final, trebuia să aibă 133 loturi în suprafaţă de 250 mp fiecare şi unde să locuiască aproximativ 500 de persoane, la încheierea proiectului. La vremea respectivă Dănăilă anunţa că demersul ar fi trebuit să înceapă în septembrie 2012, prin propunerea spre aprobare a proiectului în CLM Brăila, urmând ca în iunie 2013 proiectele de locuinţă să fi fost deja puse la dispoziţia beneficiarilor, aceştia urmând să înceapă construcţiile din momentul obţinerii autorizaţiei. Chiar dacă a demarat cu o întârziere de aproape un an, lucrurile par să meargă pe un făgaş pozitiv, CLM Brăila atribuind deja o parte din terenuri în acea zonă. Potrivit spuselor viceprimarului, în perioada imediat următoare se încearcă atribuirea a încă 100 de loturi de teren şi deja se lucrează la proiectele de locuinţă ce ar urma să fie propuse beneficiarilor. "Eu cred că mă apropii de sfârşit, e birocraţia pe care trebuie să o respectăm. Din punctul meu de vedere, aş fi făcut lucrurile mult mai repede. (...) După ce a trecut de votul din CLM, noi am menţinut o corespondenţă cu toţi cei care aveau depuse dosare pentru a primi teren pe Legea 15. Pentru toate terenurile astea, conform unor prevederi pe care le-a comunicat Prefectura, trebuie să avem carte funciară pentru fiecare lot în parte. Până acum atribuiam lotul de teren şi cartea funciară era făcută de cei care primeau. Am fi fost pregătiţi să atribuim chiar în luna mai. Acum încercăm să facem cărţile funciare şi probabil că o să mai întârziem o lună sau două cu atribuirea terenurilor. Deci, sper să atribuim 100 de loturi în următoarele două luni de zile. Vom face publică lista cu cei care se încadrează să primească teren. În paralel, am început procedura pentru achiziţionarea proiectelor de case. Noi le vom da un proiect de case gratuit celor care vor primi teren, astfel încât ei să aibă posibilitatea să aleagă din 3-4 variante casa pe care vor să o construiască şi o să poată obţine autorizaţia de construire foarte repede, pentru că noi vom da proiectul cu toate avizele deja obţinute", a declarat Dănăilă.
Ciocan şi cele trei cămine de bătrâni
Propunerea celuilalt viceprimar, Doiniţa Ciocan, s-a intitulat "Creşterea şi diversificarea capacităţii municipiului Brăila de oferire a serviciilor sociale persoanelor vârstnice". Aceasta urmărea îmbunătăţirea capacităţii de găzduire a trei centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, aparţinând Consiliului Local Municipal Brăila - Căminul de la Lacu Sărat, Căminul "Petru şi Pavel" şi Căminul "Sfântul Nicolae". De asemenea, proiectul urmărea şi diversificarea facilităţilor sociale oferite de acestea (asistenţă medicală, activităţi de socializare, activităţi socio-culturale), precum şi oferirea de servicii de asistenţă socială la domiciliu. Timpul estimat pentru oferirea unui număr de 650 de persoane vârstnice a serviciilor sociale integrate a fost anul 2016. Pentru perioada de implementare Ciocan anunţa în intervalul 2012 - 2013 crearea facilităţilor de funcţionare (reabilitare, asigurare dotări necesare, angajare personal, anchete sociale), iar în 2014 - 2016, prestarea serviciilor sociale în spaţiile create/reabilitate. Trebuie precizat că în urma unei hotărâri a CLM Brăila, două dintre căminele amintite mai sus, "Petru şi Pavel" şi "Sfântul Nicolae" au fuzionat, schimbându-şi locaţia şi păstrând primul nume. Ce s-a ales din acest proiect? Acesta a început să prindă contur după cum declară chiar viceprimarul Doiniţa Ciocan. "Pe parcursul anului 2013, Municipiul Brăila a înregistrat o capacitate proprie de cazare şi de furnizare a serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice de 503 locuri, din care 142 locuri asigurate în Căminul Lacu Sărat, 161 locuri în Căminul «Petru şi Pavel» la care se adaugă cele 200 locuri asigurate în Centrul de asistenţă paleativă «Sfânta Maria» Baldovineşti. Dacă serviciile din Căminul Lacu Sărat sunt asigurate de mai mult timp la capacitate maximă, în această perioadă am creat condiţiile materiale, financiare dar şi de resursă umană pentru ca şi în celelalte 2 instituţii să putem oferi servicii sociale diversificate. Astfel că şi celelalte 2 cămine, la sfârşitul anului 2013 funcţionau la întreaga capacitate, ultimul dintre acestea beneficiind de o finanţare europeană de reabilitare şi extindere a capacităţii, cu funcţionare efectivă (la întreagă capacitate) din august 2013", a declarat Ciocan. Mai mult, din spusele acesteia, la Căminul "Petru şi Pavel" este în derulare un proiect prin POR 2007-2013 de Reabilitare şi modernizare a noului sediu, iar la sfârşitul lunii iunie dotarea cu noul echipament de specialitate va crea 40 noi locuri de cazare. Valoarea proiectului este de 1.800.451 lei, din care de la bugetul local 370.815 lei.
