Angajaţi tot mai puţini şi mai săraci, pe fondul continuării crizei şi a dezechilibrelor de pe piaţa muncii, pensionari tot mai mulţi, aceasta este realitea socială de la nivelul judeţului Brăila, care aruncă bugetul public de pensii pe marginea prăpastiei. Chiar dacă raportul de forţe dintre pensionari şi asiguraţi este aproape egal, situaţia este dramatică, deoarece sute de brăileni au ajuns în acest an în imposibilitatea de a-şi mai plăti contribuţia de asigurări sociale, iar numărul lor s-ar putea dubla în perioada următoare, ceea ce ar duce la o scădere drastică a încasărilor. În timp ce la bugetul de pensii se colectează numai 88 milioane lei, plata lunară a pensiilor necesită peste 223 milioane lei.
Scădere drastică a încasărilor
Bugetul asigurărilor sociale de stat de la nivelul judeţului Brăila se confruntă cu un deficit imens. Cu cheltuieli uriaşe, în raport cu volumul încasărilor realizate, plata pensiilor este salvată prin redistribuirea de fonduri de la bugetul central. În ciuda măsurilor adoptate, precum majorarea CAS-ului, revizuirea pensiilor de invaliditate, revirimentul mult aşteptat nu s-a produs. Deficitul bugetului de pensii continuă să se adâncească. Plata pensiilor pe primele patru luni ale anului a depăşit cu mult venitul colectat de la contribuabili, după cum a precizat directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Brăila, Sorin Enache. Astfel, cheltuielile totale au fost de 229 milioane lei, dintre care pentru plata pensiilor 223 milioane lei, în timp ce încasările din contribuţii de asigurări sociale de stat au fost de numai 88 milioane lei, ceea ce a dus la un deficit de peste 140 milioane lei. Concret, pentru perioada ianuarie - aprilie 2011, Casa Judeţeană de Pensii Brăila a înregistrat şi raportat încasări din contribuţii de asigurări sociale de stat în sumă totală de 88,8 milioane lei. "În proporţie de 85,02%, banii provin din contribuţii pentru asigurări sociale încasate de la angajatori şi salariaţi, iar diferenţa din contribuţii datorate de alte persoane asigurate şi din venituri nefiscale", a precizat Sorin Enache. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când suma a fost de 96,6 milioane lei, se observă o scădere drastică a încasărilor. Colectarea contribuţiilor bugetului asigurărilor sociale de stat este realizată, potrivit legislaţiei în vigoare, în cea mai mare parte de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice, întrucât asigură colectarea contribuţiilor pentru asigurări sociale datorate de angajatori, salariaţi şi şomeri, precum şi recuperarea debitelor de la agenţii economici. CJP Brăila colectează veniturile persoanelor asigurate prin contracte şi declaraţii de asigurări sociale, contribuţia pentru biletele de odihnă şi tratament, precum şi încasări din alte surse, respectiv unele debite.
Au crescut cheltuielile cu plata pensiilor şi a ajutoarelor de deces
Măsurile luate de Guvern pentru reforma sistemului public de pensii nu şi-au dovedit eficienţa, din moment ce cheltuielile au continuat să crească, în ciuda revizuirii pensiilor de invaliditate, care la Brăila s-a concretizat în circa 300 de depensionări, sau a introducerii de penalizări majorate pentru pensionarea anticipată, care a dus la retragerea a 10% din dosarele depuse de brăileni de la începutul anului. În perioada ianuarie-aprilie au fost finanţate prin deschidere de credite din bugetul asigurărilor sociale de stat cheltuieli în sumă totală de 229,1 milioane lei, mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2010, când suma a fost de 223,4 milioane lei. Ponderea în totalul cheltuielilor este reprezentată de plata pensiilor, respectiv 97,7% din total, fiind urmată de cheltuielile cu plata ajutoarelor de deces, de 1,18%, şi de cheltuieli materiale şi cu salariile, de 1,1%. În comparaţie cu primele patru luni ale anului trecut, cheltuielile de personal au scăzut, de la 640 mii lei la 555 mii lei, în timp ce cheltuielile cu plata pensiilor au crescut, de la 218,3 milioane lei la 223,9 milioane lei, ca şi ajutoarele de deces, de la 2,6 milioane lei la 2,7 milioane lei. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un deficit de 140,2 milioane lei.
La data de 30 aprilie 2011, raportul dintre numărul de pensionari şi numărul de asiguraţi era de 1 la 0,97. Concret, erau înregistraţi în evidenţe 80.577 beneficiari de pensie de stat (faţă de circa 78.000 anul trecut), raportat la 78.113 asiguraţi în sistemul public de pensii, aici incluzând angajatori, persoane cu contract individual de muncă, asiguraţi pe bază de declaraţie de asigurare şi asiguraţi pe bază de contract de asigurare socială. "Din totalul pensionarilor de stat, 70% sunt limită de vârstă, procentul incluzând şi persoanele care au beneficiat de reducerea vârstei standard cu grupa de muncă. Pensiile de invaliditate reprezintă 15% din total, procentul înscriindu-se în media pe ţară, iar pensiile de urmaş reprezintă 12%", a spus directorul executiv al CJP Brăila.
În aceeaşi perioadă a anului trecut, raportul între persoanele care plăteau CAS şi pensionari era de 1,03, în favoarea plătitorilor, însă chiar de atunci directorul executiv al CJP Brăila atrăgea atenţia că "bugetul este nesustenabil, fără doar şi poate".
Sute de brăileni nu-şi mai pot plăti asigurarea
Efortul financiar făcut pentru achitarea pensiilor depăşeste cu mult nivelul colectărilor, în condiţiile în care numărul asiguraţilor scade tot mai mult. Situaţia angajatorilor care depun declaraţii nominale la CJP Brăila la nivelul ultimei luni de raportare arată că numărul se menţine aproape constant, respectiv 5.644, faţă de 5.539 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, se observă o scădere a numărului de asiguraţi comparativ cu 2010, cu un procent semnificativ, de 8-9%, însemnând aproape 9.000 de persoane. Pe lângă persoanele asigurate obligatoriu ca efect al legii, în baza unui contract individual de muncă, au fost cuprinse în sistemul public de pensii persoane fizice care desfăşoară activităţi independente, pe baza declaraţiilor de asigurare, precum şi persoanele fizice care, deşi nu desfăşoară nici o activitate, doresc să se asigure pe bază de contract de asigurare. "Faţă de 2010, numărul contractelor de asigurare este în scădere, consecinţă a modificărilor legislative aduse de Legea 236/2010 în sensul stabilirii venitului lunar asigurat care nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi mai mare decât valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. În 2011 se constată o uşoară creştere a numărului de asiguraţi cu contract de asigurare, dar o scădere a gradului de încasare a contribuţiilor datorate. Introducerea acestui plafon minim de asigurare a dus la reducerea numărului de asiguraţi, pentru că oamenii nu mai pot plăti câte 2,2 milioane lei lunar. Înainte puteau plăti şi câte 10 lei, însă acum mulţi au renunţat", ne-a precizat Sorin Enache.
În prezent, CJP derulează activitatea de reziliere a contractelor de asigurare pentru cei care în 2011 nu au achitat nicio contribuţie de asigurări sociale. Astfel, au fost reziliate 330 contracte de asigurări şi s-au notificat încă 300 de asiguraţi individuali, urmând a fi reziliaţi dacă nu îşi achită obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat. De asemenea, a scăzut numărul asiguraţilor cu declaraţie de asigurare, tot ca o consecinţă a modificării legislative aduse de Legea nr. 236/2010, în sensul că s-au retras 497 persoane asigurate, printre care asociaţi, asociaţi unici, comanditari.
Asociaţiile de vârstnici au cerut indexarea pensiilor, de la 1 iulie
În timp ce bugetul pensiilor este tot mai greu de peticit, vârstnicii sunt nemulţumiţi de veniturile pe care le primesc şi se consideră îndreptăţiţi, după o viaţă de muncă, să aibă un trai decent. Astfel, Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor din România (FNSPR) şi-a stabilit un plan de acţiuni pentru intervenţii la nivel naţional privind anularea OUG nr. 107/2010 privind impozitarea pensiilor cu 5,5%, precum şi indexarea pensiilor cu rata inflaţiei începând cu luna iulie. Toate aceste măsuri au fost discutate în cadrul consfăturii naţionale a preşedinţilor organizaţiilor teritoriale din structura FNSPR, desfăşurată la Satu Mare. Tema acestor dezbateri a fost intitulată "Metode folosite pe plan local pentru rezolvarea problemelor prezentate de pensionari şi creşterea numărului de membri în condiţiile economico- financiare ale României".
