Până atunci, ceea ce a spus preşedintele - că "mai sunt destui alţii" - sună ca o promisiune, foarte asemănătoare uneia făcută astă-primăvară, tot într-o intervenţie de seară la TVR, în care şeful statului anunţa continuarea desanturilor anchetatorilor în vămi. După acea declaraţie însă, raziile de amploare s-au domolit. Descinderile au fost înlocuite cu sute de procese, cu toţi suspecţii din vămi, acuzaţi de luare de mită sau abuz în serviciu, cercetaţi ori judecaţi în stare de libertate. Extrem de puţine sentinţe definitive s-au pronunţat până acum (şi acelea în cauze mai vechi) şi, cu atât mai mult, nu s-a ajuns la faza confiscării averilor acolo unde este cazul (asta ar fi chiar o premieră în domeniu). Acum, asistăm la combaterea aceluiaşi flagel în administraţia publică, ocupanţii funcţiei de primar fiind victimele "preferate" ale procurorilor. Dintre zecile de cazuri, cele mai intens mediatizate au fost ale edililor unor oraşe mari precum Craiova, Baia Mare, Râmnicu-Vâlcea, iar săptămâna trecută - primarul Clujului. În cazul lor, sumele imputate - ca luare de mită ori ca pagube - se termină cu cel puţin patru zerouri.
Întrebarea este ce (şi cine) va urma. Pronosticul preşedintelui - "mai sunt destui alţii" - pare a fi un promo incitant pentru un spectacol pe care multă lume îl aştepta demult. Totuşi, există şi un regret că Daniel Morar, şeful DNA, îşi va încheia în februarie mandatul, dar şeful statului a invocat cu optimism posibilitatea prelungirii lui cu jumătate de an. Ca să prindă raportul din vara lui 2012 la Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie şi Afaceri Interne, a motivat preşedintele. Acesta să fie motivul sau e nevoie de o bună coordonare în prinderea altor lideri locali pătaţi? Vorba lui Băsescu, "mai sunt destui", anunţă şi la DNA o recoltă bogată.
De la vămi la primării. DNA a schimbat cursul
Banii ar fi un câştig pentru comunitatea locală, indiferent că ajung în mediul privat sau în cel public. Ar putea să nu stea prin birouri, ci în mijlocul comunităţii care are nevoie de ei - la fel de omniprezenţi ca în campaniile electorale. Ar putea să atragă investiţii durabile pentru localităţile pe care le conduc, şi alte câte şi mai câte. Din nefericire, astfel de semne de devotament faţă de oraşele ori judeţele care i-au ales şi pus în funcţii se întâmplă foarte rar. Acum, că banii sunt pe sponci, iar "la putere" se află fondurile europene, investiţiile se fac în aşa fel încât obiectivele să fie gata în preajma ori în toiul campaniei electorale. Comasarea alegerilor ar strica toate aceste calcule făcute cu migală de-a lungul ultimilor 3-4 ani de liderii locali. Nu mai vorbim de aglomeraţia şi călcatul pe bombeuri între candidaţi, şi la fel nici de foarte posibila ameţeală a alegătorilor la vederea atâtor buletine de vot.
