Şefi de servicii din cadrul Primăriei, funcţionari pe posturi de decizie în legătură cu marile proiecte ale municipalităţii, toţi sunt chemaţi acum să dea cu subsemnatul la DNA, în dosarul în care vedete sunt fostul primar Aurel Simionescu şi ex-directorul economic al Primăriei, Stoica Anghelescu. Lista e lungă şi tocmai pentru a împiedica orice intervenţie a celor doi inculpaţi pe lângă ceilalţi funcţionari prinşi în horă - parte dintre ei, făptuitori, alţii având calitate de martori - s-a luat decizia ca Simionescu şi Anghelescu să rămână după gratii. Asta, precum şi faptul că cei doi n-au recunoscut acuzaţiile şi au refuzat "colaborarea" cu anchetatorii, chiar şi în faza de urmărire penală, adică până acum o săptămână, când procurorii anticorupţie şi jandarmii au dat iama în sediul Primăriei. Pentru prima dată de la începerea scandalului, avem şi cifrele exacte cu privire la prejudiciul imputat celor doi: aproape 40 milioane de lei (echivalentul a aproape 9 milioane euro) rezultat ca diferenţă între preţul de atribuire a proiectului de modernizare a Dorobanţiului şi cea mai mică ofertă depusă la licitaţia pentru desemnarea contractorului general. Ca o paranteză, comisia de licitaţie l-a avut în frunte chiar pe Stoica Anghelescu.
"Capete luminate" din Primărie, făptuitori în dosar
Reporterii "Obiectiv" au intrat în posesia motivării Tribunalului Galaţi în speţa DNA versus Simionescu&Anghelescu şi nu mică ne-a fost mirarea când a devenit clar faptul că hora suspecţilor în acest spinos dosar este mult mai mare. Procurorii anticorupţie vorbesc cu subiect şi predicat despre funcţionari ai Primăriei Brăila, pe fotolii de conducere, pe care-i are în vizor ca făptuitori. "Se constată din probele de la dosar că în cauză sunt implicaţi şi alţi funcţionari cu funcţii importante de la nivelul Primăriei Municipiului Brăila, care au la acest moment procesual calitate de făptuitori, respectiv S.M.R. , T.M. , T.M. , N.S. , Z.C. precum şi martori salariaţi ai instituţiei, respectiv N.I., M.D.C., C.E., M.M., M.S., M. L., B. R., B. D., B. A. şi M. D.", se arată în motivarea instanţei. După confruntarea acestor iniţiale cu lista salariaţilor primăriei disponibilă pe site-ul instituţiei, a devenit clar faptul că S.M.R ar fi, de fapt, Surdu Marius Radu, consilier juridic şi şeful compartimentului Achiziţii publice. Un alt personaj identificat ar mai fi şi Marius Termegan, şeful Direcţiei Tehnice a Primăriei. Din lista martorilor pot fi identificaţi, de exemplu, Iuliana Neagu, Marius Mateescu, Dragoş Marin, din partea direcţiei Proiecte de Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale. Pentru ceilalţi identificarea este mult mai greoaie deoarece cu iniţialele respective sunt mai mulţi funcţionari din Primăria Brăila. Totuşi, este clar că făptuitorii şi martorii sunt în principal de la compartimente precum Achiziţii publice, Contabilitate, Direcţia Economică sau Serviciul Juridic. De fapt, săptămâna trecută, cu ocazia percheziţiilor la sediul Primăriei Brăila, DNA a ridicat din departamentele de la etajele 2, 3 şi 4 ale Primăriei, dar şi de la Registratura DFPL şi de la alte direcţii de resort mai multe dosare ale unor proiecte cu fonduri europene. Între acestea sunt proiecte din POR 2007- 2013 şi FEDR (fondul european pentru dezvoltare regională), care au primit finanţare de la bugetul local în 2016, fiindcă nu s-au încadrat în deadline-ul impus de Uniunea Europeană: Modernizare Bulevardul Dorobanţilor, Spitalul de Psihiatrie, Extindere Spaţii Verzi Lacu Dulce (parcul din Lacu Dulce), Restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului "Maria Filotti"...
De altfel, Primăria Brăila a preluat o cheltuială de 18 milioane de lei pentru mai multe proiecte începute cu bani europeni, dar care n-au putut fi terminate. În multe dintre lucrările de construcţie din aceste proiecte au fost implicate firmele "Concivia" şi "Tancrad", la rândul lor vedete atât în dosarul Simionescu&Anghelescu precum şi în dosarul Stancu versus DNA.
Dovadă de nesinceritate în faţa anchetatorilor
Un alt aspect care răzbate clar din probatoriile procurorilor DNA vizează atitudinea celor doi inculpaţi. De exemplu, peste tot în motivare se precizează că, în faţa instanţei, Simionescu şi Anghelescu au avut o atitudine nesinceră în declaraţiile ce au fost date în faza de urmărire penală. Aceeaşi atitudine de nesinceritate, spun anchetatorii, au abordat-o şi la momentul când s-a discutat la camera de consiliu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor. "Raportat la împrejurarea faptului că inculpaţii nu au înţeles să colaboreze cu organul de urmărire penală în declaraţii, au dat dovadă de nesinceritate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, prin faptele lor infracţionale au adus un prejudiciu important bugetului consiliului local, precum şi faptul că în cauză urmează să fie audiaţi martori ce deţin funcţii importante în cadrul Primăriei Municipiului Brăila, se apreciază faptul că lăsarea inculpaţilor în libertate ar prezenta un pericol important pentru ordinea publică". De altfel, DNA pune accent pe ideea că nu este oportună eliberarea lor condiţionată sau arestul la domiciliu pentru că astfel inculpaţii ar putea da ancheta peste cap, în sensul să influenţeze martorii în dosar. "Măsura neprivativă de libertate ar crea posibilitatea inculpatului să influenţeze probatoriul din cauză conducând la alterarea sau zădărnicirea aflării adevărului sau chiar sustragerea inculpatului de la cercetări", au susţinut procurorii DNA referindu-se la Simionescu. Însă aceeaşi logică a argumentaţiei o aplică şi în cazul lui Anghelescu. Potrivit acuzării, faptele infracţionale ale inculpaţilor au fost săvârşite "prin presiuni ce au fost exercitate asupra salariaţilor de la toate serviciile din organigrama Primăriei Municipiului Brăila de către cei doi inculpaţi care deţineau funcţia de primar şi director executiv, presiuni care au constat în punerea după propria dorinţă a modului de întocmire a documentelor esenţiale şi principale în procedura de atribuire a contractelor de executare lucrări". În aceste condiţii, au mai arătat procurorii anticorupţie, nu era posibilă cercetarea în stare de libertate sau în arest la domiciliu a celor acuzaţi. Aceştia ar fi putut influenţa martorii din lucrări, respectiv, salariaţii de la Primăria Municipiului Brăila, în declaraţiile pe care aceştia urmau să le dea la Parchet în vederea aflării adevărului în cauză.
Mai trebuie adăugat că atât Simionescu, cât şi Anghelescu au invocat în favoarea măsurii neprivative de libertate argumentele "vârstă" şi "boală", însă instanţa nu le-a dat crezare şi a reţinut faptul că nu au aputut aduce documente medicale care să le ateste "beteşugurile" invocate, iar tratamentele medicamentoase pe care cei doi le urmează pot fi administrate fără probleme şi în arest.
Cum e cu prejudiciul de aproape 40 milioane de lei
Prin faptele lor, spun cei de la DNA, Simionescu şi Anghelescu au creat un prejudiciu de aproape 40 milioane lei (39.829.735,31 lei mai precis), din care suma de circa 25 milioane lei (24.985.162,27 lei mai precis) reprezintă prejudiciul adus Fondului European de Dezvoltare Regională.
Ca situaţie de fapt, s-a reţinut în sarcina inculpatului Aurel Simionescu faptul că, "prin încheierea în 2010 a contractului de execuţie lucrări, în cadrul proiectului «Modernizare Bulevardul Dorobanţilor din Brăila», şi-a îndeplinit cu intenţie, în mod defectuos, atribuţiile de serviciu ce derivă din calitatea de ordonator principal de credite şi responsabil de controlul financiar preventiv. A fost vorba despre criterii vădit discriminatorii, de calificare şi de selecţie a ofertelor în procedura de atribuire a lucrărilor de execuţie în derularea proiectului respectiv, criterii stabilite în baza aceluiaşi proiect tehnic folosit în procedura de atribuire a contractului de lucrări menţionat şi în anul 2009, pentru aceleaşi lucrări. În perioada execuţiei bugetare 2010, primarul a schimbat, cu intenţie, având sprijinul directorului executiv al Direcţiei Finanţelor Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Brăila, S. A (Stoica Anghelescu - n.r,), fără respectarea prevederilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al CE. Este vorba despre 2.642.179,91 lei din suma primită în prima tranşă de prefinanţare, respectiv 15. 703.464 lei, încasată de la MDRL (Ministerul Dezvoltării - n.r.) în data de 07.12.2009, bani intraţi în contul de venituri bugetare deschis pentru Primăria Brăila şi folosiţi în alte scopuri decât pentru cheltuieli eligibile în cadrul proiectului pentru Dorobanţi".
În ce-l priveşte pe Stoica Anghelescu, acesta "şi-a îndeplinit cu intenţie, în mod defectuos, atribuţiile de serviciu referitoare la modul de stabilire a unor criterii vădit discriminatorii de calificare şi de selecţie a ofertelor în procedura de atribuire a lucrărilor de execuţie. Criteriile au fost stabilite în baza aceluiaşi proiect tehnic folosit în procedura de atribuire a contractului de lucrări menţionat şi în anul 2009. A rezultat vătămarea intereselor legitime ale celorlalţi ofertanţi, respectiv a celor reprezentate de asocierea SC V. (Vega 93 - n.r.) SRL Galaţi - SC A. (Arcada Company - n.r.) SRL Galaţi care au acumulat cel mai mare punctaj în urma aplicării algoritmului de calcul după evaluarea ofertelor". Mai explicit, prejudiciul a fost calculat ca diferenţă între oferta financiară a asocierii "Vega - Arcada" şi preţul de atribuire a licitaţiei în cadrul procedurii la care şef al comisiei de licitaţie era chiar Anghelescu. Practic, asocierea a oferit suma de circa 65,648 milioane lei, iar contractul s-a atribuit la preţul de 99,99 milioane lei, ceea ce a condus la un prejudiciu de 39,829 milioane lei.
Un alt capăt de acuzare este acela că, în perioada execuţiei bugetare 2010, Anghelescu a schimbat, cu intenţie, având sprijinul primarului municipiului Brăila, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al CE.
Ca o concluzie, prin faptele infracţionale reţinute în sarcina celor doi inculpaţi, subliniază anchetatorii, s-a comis un prejudiciu important bugetului local. "Cei doi inculpaţi au acţionat în mod abuziv, prin impunerea subordonaţilor cu drept de decizie, a modului de întocmire a documentaţiei de atribuire a contractului de execuţie lucrări. Inculpaţii au avut influenţă majoră în rândul personalului Primăriei Municipiului Brăila. Au pretins subordonaţilor şi i-au determinat să întocmească acte necesare pentru a se obţine în mod ilegal avantaje patrimoniale foarte mari pentru societăţile comerciale favorizate în procedura de atribuire analizată", se punctează în actul instanţei.
Reamintim că Tribunalul Galaţi a dispus, în seara de 4 februarie 2016, arestarea preventivă a inculpaţilor pentru o perioadă de 30 de zile. S-a formulat contestaţie, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Galaţi. Termenul de judecată a fost stabilit pentru luni, 15 februarie.
Atribuirea lucrărilor la Dorobanţi, o istorie plină de "peripeţii"
Povestea acestui proiect începe în iulie 2009, când Ministerul Dezvoltării anunţa semnarea contractului de finanţare de circa 30 milioane euro vizând modernizarea Bulevardului Dorobanţilor. Municipalitatea a lansat imediat licitaţia, iar la prima strigare comisia de licitaţie, condusă la vremea respectivă de fostul viceprimar, democrat-liberalul Stănel Necula, a desemnat câştigătoare firmele de casă ale PDL Bucureşti: consorţiul format din: "Mari Vila", "Delta ACM 93" şi "Condorii Şulţ". Rezultatul a fost contestat la CNSC (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), instituţie care a decis să reseteze angrenajul licitaţiei, în sensul reluării de la zero a procedurii. Cauza a ajuns în atenţia Curţii de Apel Galaţi, unde câştigătorii licitaţiei - consorţiul reprezentat de "Mari Vila" - au atacat decizia consiliului. Într-un final, Curtea de Apel a menţinut decizia CNSC, astfel încât municipalitatea a publicat în cursul lunii aprilie 2010 un nou anunţ de licitaţie. Acestuia i-au răspuns 11 firme asociate în 4 consorţii, după cum urmează:
1. "Vega 93" împreună cu "Arcada Company";
2. "Alpine Bau GmbH" împreună cu "Mari Vila Com";
3. "Delta ACM", împreună cu "Confort" şi "Martin Rose" ambele din Timiş;
4. "Max Boegl", împreună cu "Tancrad", "Swietelsky Baugesellschaft" şi "Euro Construct Trading" din Bucureşti".
Această a patra asociere a avansat cea mai scumpă ofertă, angajându-se să execute lucrările contra sumei 99,9 milioane lei fără TVA, cu o diferenţă infimă în minus faţă de valoarea estimată a contractului - 100 milioane lei (exclusiv TVA). Ca şi ceilalţi ofertanţi, cu excepţia austriecilor de la "Alpine Bau GmbH", câştigătorii au oferit o perioadă de garanţie de 10 ani pentru lucrările din proiect. Ca termen de comparaţie, strict pe partea de preţ oferit, "joint venture"-ul reprezentat de "Vega 93" s-a angajat că va finaliza lucrările cu 65,64 milioane lei (fără TVA), în timp ce asocierea "Alpine Bau GmbH" împreună cu "Mari Vila Com" a avut cel mai mic preţ, de 62,28 milioane lei (fără TVA). Ultimul ofertant, consorţiul format din "Delta ACM", "Confort" şi "Martin Rose", a oferit un preţ de 75,92 milioane lei (fără TVA).
Comisia de licitaţie din 2010, condusă de această dată de Stoica Anghelescu, a desemnat câştigătoare asocierea "Tancrad", "Euro Construct" alături de "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft". A urmat o nouă serie de contestaţii la CNSC, care, după analiză, a dispus reluarea procedurii de licitaţie, dar din etapa de evaluare a ofertelor depuse de toate cele 11 firme înscrise. Aceeaşi Comisie Anghelescu a pus în aplicare decizia, dar în final şi-a menţinut câştigătorul, asocierea condusă de "Tancrad".
Steguleţe roşii
Prezent, în 2012 la Brăila, Răzvan Murgeanu, la vremea respectivă secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, a anunţat că a fost aplicată o corecţie cu 25% în minus în contul banilor pe care Comunitatea Europeană se angajase să-i investească în proiectul cu bulevardul Dorobanţilor. Totul a plecat de la un control al Autorităţii de Audit care a luat la verificat toate proiectele României finanţate de Axa II a Programului Operaţional Regional, aşadar inclusiv proiectul de la Brăila. În cazul nostru au fost formulate obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţia pentru bulevard. Steguleţele roşii au fost ridicate la Caietul de Sarcini, mai precis în dreptul unei prevederi care impune ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. Primăria Brăila a explicat Bucureştiului, la vremea respectivă, cu menţiunea că argumentul a fost invocat şi acum de Aurel Simionescu în apărarea sa, că asupra procedurii se pronunţase o instanţă de judecată (Curtea de Apel Galaţi), dar şi o instituţie a statului (CNSC), şi niciuna n-a ridicat obiecţiuni cu privire la prevederile incriminate de Audit şi, în prezent, de către procurorii DNA.
