După mai multe luni de probe şi de reglare a echipamentelor de filtrare, staţia de epurare a municipiului Brăila, obiectivul în valoare de 50 milioane de euro dat în folosinţă în luna noiembrie a anului trecut, a început să funcţioneze în parametri normali. "Februarie 2012 este prima lună când nu ni s-au mai perceput penalităţi de către Apele Române, pentru apa deversată în Dunăre. Asta înseamnă că apa uzată care iese din staţia de epurare respectă cerinţele de mediu, iar conţinutul de substanţe poluante se încadrează în concentraţiile maxime admise", ne-a explicat Constantin Toma, directorul tehnic al Companiei de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila.
În aceste condiţii, Brăila se poate lăuda cu faptul că este printre primele oraşe din ţară care nu mai deversează prin sistemul de canalizare ape poluate în Dunăre. Cel puţin din acest punct de vedere putem spune, aşadar, că ne încadrăm şi noi în criteriile de civilizaţie impuse de Uniunea Europeană. În cazul de faţă, însă, civilizaţia presupune anumite costuri, plătite lunar de brăilenii care beneficiază de serviciile de canalizare. Aşa cum v-am mai informat, în luna decembrie a anului trecut, la doar câteva săptămâni după ce staţia de epurare a fost dată în folosinţă, Consiliul Local Municipal a crescut de aproape patru ori tariful lunar pentru prestarea serviciului de canalizare. Astfel, de la 0,43 lei/metru cub fără TVA, acest tarif a crescut la 1,64 lei/mc fără TVA, ceea ce a dus la majorarea substanţială a facturilor plătite către CUP "Dunărea" de brăilenii domiciliaţi pe străzile unde există reţele de canalizare.
Majorarea tarifului pentru serviciile de canalizare a fost justificată de Primărie prin costurile de întreţinere şi exploatare a Staţiei de Epurare. "Vorbim aici de salariile celor 20 de angajaţi ai staţiei, dar şi de energia electrică şi gazul metan consumate lunar. La acestea se vor adăuga şi costul de depozitare la groapa ecologică a nămolului rezultat din procesul de epurare a apei uzate, în cazul în care respectivul nămol nu va îndeplini criteriile necesare utilizării ca fertilizant în agricultură", ne-a informat primarul Aurel Simionescu.
Dacă nu aveam staţia plăteam mai mult
Existenţa staţiei de epurare se traduce, aşadar, prin taxe mai mari pentru brăileni. Având în vedere situaţia economică din oraş şi situaţia financiară destul de grea a majorităţii brăilenilor, probabil că mulţi ar prefera să deversăm în continuare în Dunăre apă nefiltrată, decât să plătească atât de mult pentru serviciul de canalizare. Lucrurile nu stau, însă, atât de simplu. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România este obligată să respecte o serie întreagă de reguli. Printre acestea se numără şi reducerea la maximum a poluării mediului înconjurător. Astfel, pentru deversarea în râuri şi fluvii a apelor uzate care depăşesc concentraţiile maxime admise de substanţe nocive, gen nitriţi, azot amoniacal, sulfuri, materii în suspensie etc, se percep anual penalităţi din ce în ce mai mari. Primarul Aurel Simionescu ne-a explicat că, anul trecut, Brăila ar fi trebuit să plătească penalităţi în valoare totală de 10,3 milioane de lei (adică peste 100 miliarde de lei vechi) pentru lipsa staţiei de epurare. "Fiindcă am putut demonstra cu acte că staţia de epurare este în construcţie şi urmează să fie dată în folosinţă, în 2011 s-a obţinut o derogare, astfel că penalităţile plătite au fost de doar 2,5 miliarde de lei vechi. Datorită faptului că în prezent beneficiem de această staţie de epurare, scăpăm complet de penalităţi. Dacă n-am fi avut staţia ar fi trebuit să plătim sume de ordinul sutelor de miliarde de lei vechi, iar aceşti bani s-ar fi regăsit în taxe şi impozite. În concluzie, pe brăileni i-ar fi costat mai mult decât tarifele plătite acum pentru exploatarea staţiei de epurare", a punctat primarul Simionescu.
În prezent, plătesc tarife pentru serviciile de canalizare doar brăilenii care beneficiază de astfel de servicii. Există numeroase străzi în cartierele periferice care încă nu sunt legate la reţeaua de canalizare. Situaţia urmează să se schimbe: în maximum doi ani, toate străzile din municipiu vor fi canalizate, graţie unei investiţii de câteva milioane de euro, derulate cu bani europeni, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Lucrările au început încă din toamna anului trecut, pe câteva străzi din cartierele Pisc şi Lacu Dulce şi vor continua din această primăvară, urmând să intre în lucru şi străzi din Chercea sau Radu Negru.
Bugetul local va fi amendat cu sume substanţiale dacă nu se iau măsuri pentru scăderea cantităţii de deşeuri care ajung la groapa ecologică
Alte penalităţi, pentru gestionarea deşeurilor
Obligaţii similare celor legate de apele uzate deversate în Dunăre se regăsc şi în problema colectării şi depozitării deşeurilor. Din 2009 până în 2020, România are obligaţia să reducă anual cu 15% cantitatea de deşeuri depozitată în gropi ecologice. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să aplice această măsură. Brăila a depozitat, în 2009, 65.000 tone de gunoi în groapa ecologică de la Muchea. În 2010, cantitatea dusă la groapă a trebuit să nu depăşească 55.250 t, iar în 2011 - 47.000 t. Fiecare tonă depozitată în plus faţă de aceste valori ducea la amendarea bugetului local cu 100 de euro, ne-a explicat primarul Aurel Simionescu. Edilul-şef spune că nu s-a ajuns la plata de penalităţi, deoarece municipalitatea brăileană a reuşit să se încadreze în cantităţile de deşeuri prevăzute. "Am încercat, pe cât posibil, să facem o colectare selectivă a deşeurilor, astfel încât să nu mai ajungă la groapă materiale care se pot recicla, cum sunt PET-urile, sticlele sau hârtia. Am avut în acest sens o colaborare bună cu mai mulţi agenţi economici. Trebuie să recunoaştem, totuşi, că şi cantitatea de deşeuri colectată de la populaţie a scăzut, în 2010 şi 2011, faţă de perioada 2008 - 2009, pe fondul scăderii consumului determinată de criza economică", ne-a declarat primarul.
Faptul că, momentan, populaţia aruncă mai puţine gunoaie nu este, însă, suficient pentru ca Brăila să se poată încadra în cerinţele impuse de Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri pe care va mai avea voie să o arunce la groapă la sfârşitul acestei decade. Dacă aplicăm reducerea anuală de 15%, reiese că, în 2020, de exemplu, cantitatea care va mai putea fi depozitată la groapă va trebui redusă cu zeci de mii de tone. Pentru a respecta aceste cerinţe, ce trebuie aplicate la nivel de judeţ nu doar de municipiu, Consiliul Judeţean Brăila intenţionează să construiască, până în 2016, o staţie modernă de sortare, cu capacitatea de 30.000 tone anual, undeva între Brăila şi Galaţi, în zona Vădeni. Tot acolo, urmează să fie dată în funcţiune o staţie mecano-biologică de tratare a deşeurilor reciclabile, cu capacitatea de 26.000 t/an. Mai trebuie înfiinţate, de asemenea, reţele complexe de colectare şi transport a deşeurilor colectate din toate comunele şi oraşele judeţului, precum şi din municipiu. Tot acest sistem integrat de gestionare a deşeurilor va costa în jur de 32 milioane de euro, investiţia fiind acoperită în proporţie de circa 80% din bani europeni, restul fiind asigurat cu fonduri de la bugetul local.
Cum se calculează tariful pentru canalizare
Mulţi brăileni sunt nemulţumiţi de faptul că pe factura pe care o plătesc către CUP "Dunărea" figurează, pe lângă cantitatea de apă potabilă consumată, şi mulţi metri cubi de apă la rubrica "Servicii canalizare". Directorul comercial al CUP "Dunărea", Stelian Drăgan, ne-a explicat că, în baza contractului cadru stabilit la nivel naţional printr-un ordin al Agenţiei Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunitare, serviciul de canalizare are două componente. Astfel, se ia în calcul cantitatea evacuată în reţeaua publică de canalizare, care este aceeaşi cu cantitatea de apă potabilă consumată. Astfel, dacă se consumă 5 mc de apă potabilă (care se plătesc la un tarif de 2,67 lei/mc fără TVA n.n.), se consideră că la canalizare s-au scurs tot 5 mc, ce se vor plăti cu 1,64 lei/mc fără TVA. Pe lângă această cantitate, se mai adaugă şi apa meteorică preluată la canalizare. Pentru stabilirea apei meteorice se utilizează o formulă de calcul ce ţine cont de suprafaţa construită a locuinţei, suprafaţa curţii şi cantitatea de precipitaţii comunicată de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Formula este următoarea: (S1 x 0,9 ^ S2 x 0,12) x k, unde S1 este suprafaţa construită, S2 este suprafaţa neconstruită, 0,9 şi 0,12 sunt coeficienţi de scurgere, iar k este cantitatea de precipitaţii comunicată de ANM. Acest k se exprimă în milimetri de precipitaţii, deoarece cantitatea de precipitaţii căzută într-un loc oarecare se exprimă în mm (sau l/m2) pe un anumit interval de timp şi reprezintă înălţimea stratului de apă care s-ar forma în acel loc. "Milimetrii comunicaţi de ANM se înmulţesc cu 1.000 şi se transformă în metri. Astfel, în luna ianuarie ANM a comunicat pentru Brăila o cantitate de precipitaţii de 71,9 mm ceea ce în metri înseamnă 0,0719", ne-a explicat directorul Drăgan.
Concret, un brăilean care deţine o proprietate de 250 metri pătraţi, dintre care 100 mp reprezintă suprafaţa construită şi 150 mp suprafaţa curţii îşi va calcula cantitatea de apă meteorică, pe luna ianuarie în felul următor: (100x0,9 ^150x0,12)mp x 0,0719 m egal 7,76 metri cubi.
