Folosirea la alegerile locale de duminică, 5 iunie, a sistemului electronic de scanare a buletinelor pentru prevenirea votului multiplu a permis în premieră şi o radiografie mult mai amănunţită a scrutinului. Astfel, s-a putut face clar o departajare pe tranşe de vârstă a celor care au venit la urne. Iar concluziile vin să confirme un fenomen observat cam la toate alegerile organizate în ultimii 15 - 20 de ani, indiferent de tipul scrutinului: tinerii nu prea vin la vot şi lasă în seama celor de peste 45 de ani să decidă cum se împarte puterea politică. Asta, deşi pe site-urile de socializare tinerii par foarte activi şi dornici să se implice în viaţa administrativă şi politică, cel puţin prin comentariile postate la materialele pe teme politice. Unde se pierde pe drum acest interes manifestat cel puţin la nivel declarativ de categoriile de vârstă 18 - 25 de ani? Este de făcut ceva pentru a-i determina să-şi rupă, să spunem, maxim o jumătate de oră, cu tot cu drumul de la terasa unde savurau o bere sau un suc până la secţia de votare şi înapoi, în ziua alegerilor pentru a participa la vot? Vă propunem în cele ce urmează un articol marca "Obiectiv", care aruncă o privire analitică asupra absenteismului la vot al tinerilor.
În demonstrarea neimplicării categoriei de vârstă care doar ce şi-a dobândit dreptul la vot trebuie să ne întoarcem 2 ani în urmă pentru că de atunci datează cele mai recente date statistice disponibile privind fenomenele demografice. Seriile de date anuale arată că, în 2014, în întreg judeţul Brăila, la grupa de vârstă 17 ani se încadrau aproape 3.230 persoane, brăileni care acum, în iunie, au depăşit vârsta majoratului, dobândind dreptul la vot. Alte 6.700 persoane se încadrau în tranşa de vârstă 18 - 19 ani, în timp ce la 20 - 24 ani figurau aproape 14.300 persoane. Mai departe, pe tranşe de vârstă până la 42 de ani mai erau alte circa 81.000 de persoane. Toate aceste categorii de persoane se încadrează acum în tranşa de vârstă 18 - 44 ani, adică fix grupele care s-au prezentat în număr mic la vot, şi vorbim de un total de circa 100.000 de brăileni.
După cum spuneam mai devreme, potrivit datelor oferite de sistemul electronic de scanare a cărţilor de identitate, disponibile pe site-ul Biroului Electroral Central, în categoria de vârstă 18 - 44 de ani s-au prezentat la urne un număr de circa 49.000 de persoane, diferenţa de 90.700 de brăileni fiind în categoria 45 - 65 plus.
Punând lupa pe prima categorie putem departaja mai în detaliu alte 3 tranşe: 18 - 24 ani, 25 - 34 ani şi 35 - 44 ani, bărbaţi şi femei. Iată cum stau lucrurile în această zonă: din prima categorie au venit la urne circa 5.000 de bărbaţi şi încă 4.000 de femei; între 25 şi 34 de ani au venit aproximativ 7.000 de bărbaţi şi 6.000 de femei, iar din ultima categorie avem 14.000 de bărbaţi şi 13.000 de femei. Dacă tragem linie ajungem la aproximativ 49.000 pe brăileni cu drept de vot de până în 44 de ani, ceea ce înseamnă că undeva la circa 51.000 de persoane din aceeaşi categorie de vârstă n-au dat pe la secţiile de votare. Din această mulţime trebuie însă scăzuţi cei care sunt stabiliţi în străinătate (date statistice aferente recensământului din 2011 vorbesc despre circa 12.000 de astfel de persoane) sau studenţii care îşi perfectează studiile în alte oraşe şi nu au venit acasă duminica trecută să voteze. Una peste alta, la final ajungem la concluzia matematică evidentă că undeva între 30.000 şi 40.000 de tineri au zis PAS scrutinului de duminică, 5 iunie. Vi se pare mult, puţin? Cert este că, dacă ne raportăm la totalul brăilenilor din listele electorale permanente (299.226 persoane), rezultă că avem o masă critică de 10 - 13% din total alegători care dacă ar fi fost atraşi la urne rezultatul final per judeţ ar fi putut arăta altfel. În sensul că, în funcţie de cum ar fi votat aceştia, PSD-ul ar fi putut să-şi consolideze şi mai mult victoria la Brăila, sau, dimpotrivă, sorţii de izbândă s-ar fi întors către dreapta eşichierului politic, balanţa puterii fiind astfel mult mai echilibrată.
Desigur, neprezentarea la vot este în sine un mesaj al electoratului pentru clasa politică, însă cu toţii suntem de acord că un număr cât mai mare de voturi valabil exprimate, conferă totuşi legitimitate şi reprezentativitate forţei politice câştigătoare.
"La ce este în oraşul ăsta, niciunul nu merită votul meu!"
Şi totuşi, de ce nu au venit tinerii la vot duminica trecută?
Reporterii "Obiectiv" au încercat un dialog pe această temă cu mai mulţi tineri brăileni. În mod suprinzător, majoritatea dintre ei au declarat că sigur, sigur, sigur au fost să voteze. Cei care au recunoscut totuşi că nu au mers la secţia de votare şi-au explicat gestul prin faptul că pur şi simplu nu au avut timp, sau chef, ori ambele. Alţii, au dat un răspuns un pic mai elaborat spunând că de vină este neîncrederea pe care le-o inspiră clasa politică, la modul general.
Lucian S., 30 ani: "Nu am avut nici un interes. Dimineaţa m-am trezit destul de târziu, după un party prelungit şi după-amiază aveam de ales între a merge cu prietenii la o bere sau să mă duc să votez. Tu ce crezi că am ales?";
Mădălina G., 29 ani "Nu am fost la vot pentru că oricum câştigă cine vor ei, după interesele lor. Nu am încredere în niciun partid. Brăila nu îmi oferă nimic";
George C., 23 ani "Nu am fost, că nu am avut timp".
Luminiţa G., 23 ani: "Pare o chestie atât de serioasă, când de fapt este numai un joc menit doar să ne ofere iluzia puterii, o dată la 4 ani";
Aura T., 21 ani: "Aş fi putut merge la vot dar nu am făcut-o. Ce mi se oferă de către clasa politică? Ce ni se oferă nouă, tinerilor? Nimic. Oricum, majoritatea suntem cu gândul de plecare afară, sau în cel mai rău caz în alte judeţe, pentru studii sau pentru a ne realiza în ţări civilizate"
Mihăiţă G., 26 ani "Nu! Nu am avut pe cine să votez. Ţi se pare că ar merita vreunu'? La ce este în oraşul ăsta, niciunul nu merită votul meu".
Cătălina M, 36 ani "Nu am fost. Pentru ce să votez? Toţi fură, toţi trag doar pentru ei, că e ală, că e celălalt, nu mai contează. Nimic nu se schimbă".
Cristina, 26 ani "Am fost, ca să nu voteze altcineva în locul meu".
Soluţia lui Boboc
Există, aşadar, o problemă legat de neimplicarea majorităţii tinerilor în procesul scrutinului electoral. Care ar fi soluţia? Votul electronic, susţine liberalul Cătălin Boboc, convins că un simplu click ar deschide mult mai larg uşa celor din tranşele de vârstă 18 - 44 de ani, mai ales că tehnologia a avansat suficient încât votul electronic să fie în siguranţă. De altfel, sursa citată spune că pregăteşte un proiect în acest sens. "Am stat şi m-am gândit la modul în care se face campanie. Am văzut analizele oficiale de la BEC: 80% dintre cei 36% care au ieşit la vot în Brăila sunt persoane peste 55 de ani. Mai ştiu ceva, în toată Europa Occidentală, în democraţiile consolidate, când ating praguri de 30% - 35% prezenţa la vot, este sărbătoare. Mulţi oameni nu au fost suficient de bine informaţi, poate. Am demarat deja, şi o să vă prezint şi vouă săptămâna viitoare cum arată proiectul. Am scos legislaţie comparată din Europa, sunt câteva state care folosesc votul electronic. Cred că este o modalitate potrivită cu vremurile pe care le trăim şi cu nivelul la care a ajuns tehnologia. Spun unii că nu se poate securiza un astfel de vot, dar vreau să ţinem cont de un lucru: în lumea asta se fac tranzacţii de miliarde, zeci de miliarde de euro electronic şi n-a dispărut niciun bănuţ. Am o idee despre cum ar trebui să funcţioneze, nu vreau să reinventez roata. Avem ţări în Europa care folosesc votul electronic, avem o lege în Germania care a fost scrisă şi pe care au vrut să o pună în aplicare dar au avut şi ei reţineri legate de securitate", a încheiat Boboc.
Ce au votat duminică brăilenii?
Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Brăila a anunţat, zilele trecute, care va fi structura noului Consiliu Judeţean, precum şi numărul de voturi obţinute de candidaţi la alegerile locale din 5 iunie. Mai exact, noul CJ va fi compus din: PSD - 14 locuri, PNL - 12 locuri (11^1 loc la redistribuire), ALDE - 2 locuri, PND - 2 locuri, PMP - 2 locuri şi candidatul independent Marian Căpăţînă - 1 loc. De asemenea, trebuie precizat că situaţia ca număr de voturi obţinute de partidele şi candidaţii care s-au înscris în cursa pentru CJ Brăila stă în felul următor: PSD - 45.782 voturi (36,15%), PNL - 38.621 voturi (30,50%), ALDE - 8.659 voturi (6,83%), PND - 6.887 voturi (5,43%), PMP - 6.578 voturi (5,19%), Marian Căpăţînă - 5.544 voturi (4,37%). La aceştia se adaugă şi partidele care nu au trecut pragul: UNPR cu 3.136 voturi (2,47%), PRM - 3.321 voturi (2,62%), PSRO - 2.547 voturi (2,01%), PER - 1.634 voturi (1,29%), PAR - 1.238 voturi (0,97), Partida Romilor - 1.033 voturi (0,81%), PNTCD - 941 voturi (0,74%) şi PRU - 776 voturi (0,61%).
La municipiu, candidatul PSD, Marian Dragomir a câştigat fotoliul Primăriei Brăila cu un scor covârşitor (28.318 voturi) - 44,68%, faţă de 18,67%, cât a obţinut următorul clasat Cătălin Boboc (11.835 voturi). Pe locul III este PND-ista Simona Drăghincescu (8.165 voturi) - 12,88%, urmată de independentul Marian Ion (2.956 voturi) - 4,66%, Viorel Botea (PMP) cu 4,5%, Mariana Bâtcă (independent) - 2,4%, Marioara Nistor (UNPR) - 2,2%, Silviu Petrea (PSRO) - 1,93%, Cristian Techiu (independent) - 1,81%, Adrian Răureanu (PRM) - 1,66%, Nicuşor Cîrîc (PRU) - 0,85% şi Gheorghe Chiru (PNTCD) - 0,63%. Ceilalţi candidaţi au obţinut scoruri extrem de mici.
Social-democraţii au obţinut majoritatea în noul Consiliu Local Municipal Brăila. Potrivit preşedintelui executiv PSD, Aurel Simionescu, partidul a obţinut 14 locuri din cele 27 de mandate cu 38,2% din sufragii. Pe următoarele poziţii sunt PNL-iştii cu 7 fotolii de consilieri aferent scorului obţinut - 20,86%, PND-ul cu 3 mandate pentru scorul de 8,92%, ALDE - 2 (6,5%) şi independentul Lucian Căprariu (3,32%).
