A trecut o saptamina de la discursul pro-Republica Moldova rostit de presedintele Romaniei la Srasbourg, iar autoritatile de la Chisinau nu au reactionat in nici un fel. Presedintia, parlamentul si guvernul nu au salutat interventia lui Traian Basescu referitoare la integrarea cit mai grabnica a Republicii Moldova in spatiul european, dar nici nu au condamnat partea din discurs extrem de sensibila pentru guvernarea comunista de la Chisinau - cea referitoare la natiunea romaneasca. Ce se ascunde in spatele acestei taceri nefiresti, cel putin pentru presedintele Voronin, care, in 2001, i-a interzis lui Ion Iliescu sa utilizeze expresia "doua state romanesti" si i-a cerut chiar sa recunoasca existenta "limbii moldovenesti", una diferita de cea romana? Cum a reactionat Chisinaul la discursul lui Traian Basescu, unul plin de simpatie pentru Republica Moldova, de care nu a dat dovada nici un presedinte moldovean de la vreo tribuna internationala? La aceste doua intrebari ne-au raspuns comentatori si lideri politici de la Chisinau.
"Sa nu pierdem pulberea pe vrabii"
Igor Munteanu, comentator politic, director al Institutului de Dezvoltare si Initiative Sociale "Viitorul": "Discursul se incadreaza perfect in ceea ce stim noi despre presedintele Romaniei. Un discurs energic, convingator si pasional, totodata. In situatia in care Romania incearca sa implice comunitatea internationala in rezolvarea gravelor probleme, in special a celor politice, de la Chisinau, autoritatile moldovene ar trebui sa simta o responsabilitate, cel putin morala. Trebuie sa evitam a calca in strachinile in care s-a tot calcat la Chisinau in ultimul deceniu ori de cite ori cuiva i se parea ca cineva atenteaza la "specificul nostru local". Asistam la momentul unei cristalizari de pozitie in Occident asupra vecinatatii sale cu Rusia, asupra riscurilor si costurilor unei instabilitati agresive in spatiul ex-sovietic, ceea ce implica schimbari de mozaica politica pe plan regional. Anul 2006 este un test dificil nu doar pentru Republica Moldova, dar si pentru cei care au decis sa participe in cadrul formatului extins de negocieri: UE si SUA. Acesti doi importanti jucatori pot decide sa se faca de ris, simulind o participare sforaita la un joc uzurpat de clientela KGBisto-militara de la Tiraspol sau sa schimbe regulile de joc pe teren, printr-o coordonare mai buna a resurselor si initiativelor lor - politice, economice si militare. Traian Basescu rastoarna tabu-urile pe care alte guvernari le-au slobozit ca pe niste draperii ca sa mascheze lipsa de interes real fata de Republica Moldova. Atunci cind vorbeste despre integrarea Republicii Moldovei si a Romaniei intr-o Europa extinsa, presedintele Basescu creioneaza o traiectorie pe care cetatenii moldoveni au ales-o mai demult. Romania se pozitioneaza astazi in rolul pe care l-au avut fata de baltici Tarile Nordice - Suedia, Finlanda, Norvegia, incurajind demersul lor de integrare euro-atlantica (NATO si UE). Daca nu ar fi fost acest demers si sprijin, cred ca mai stateau bazele militare rusesti si astazi la Ventspiels sau la Tartu. Din acest motiv, trebuie sa nu pierdem pulberea pe vrabii si sa surpam anumite constructii inca fragile intre Bucuresti si Chisinau.
Si pe plan extern, dar si intern, cei care vor incerca sa "perieze ideologic corect" discursurile presedintelui Romaniei ar semana cu niste piromaniaci. Nimic nu justifica astazi revenirea la un proletcultism nespalat, dat cu toate alifiile stalinismului de cazarma si impus populatiei de niste agramati".
Guvernarea comunista nu s-a tratat de virusul antiromanismului
Serafim Urecheanu, lider al Aliantei "Moldova Noastra", ex-primar de Chisinau: "A fost un discurs optimist si promitator pentru Republica Moldova. Lipsa de reactie a Chisinaului oficial este o dovada in plus ca guvernarea comunista nu s-a tratat inca de virusul antiromanismului. Politica din utlimii ani ai guvernarii comuniste In raport cu Romania a fost agresiva si a avut scopul de a stirbi imaginea Romaniei pe plan international. Atunci cind a simtit ca varianta de Est nu mai merge, in 2005, Voronin a trecut de la vectorul pro-rus la cel pro-european, inclusiv pro-romanesc. Nu e un transfer de principiu, ci unul de situatie, prin urmare nu e sincera nici dorinta lui Voronin de a fi prieteni cu Romania, deoarece el continua sa fie un antiroman convins".
O sa se supere Basescu
Victor Stepaniuc, vicepresedinte al fractiunii Partidului Comunistilor: "Nu comentez, pentru ca o sa se supere Traian Basescu".
"Relatiile bune cu Bucurestiul" sint lucruri formale
Oleg Serebrian, lider al Partidului Social-Liberal: "Este pentru prima oara cind un presedinte al Romaniei Isi asuma public ideea ca Republica Moldova nu este doar al doilea stat romanesc, dar si ca urmeaza ca Bucurestiul sa ajute R. Moldova In integrarea In UE. Sper ca Traian Basescu va fi consecvent In actiunile lui, calitate de care a dat dovada pina In prezent. Ceea ce nu pot spune despre Vladimir Voronin, care de la un antiromanism bolnavicios a trecut la "relatii bune cu Bucurestiul". Sint lucruri formale. Or, In fapte, guvernarea de la Chisinau nu a demonstrat o deschidere mare fata de Romania, motiv care ma face sa cred ca, Intr-o maniera ascunsa, autoritatile moldovene continua politica antiromaneasca". (Articol publicat in cadrul proiectului "Colaborare transfrontaliera moldo-romana a jurnalistilor din presa locala")
"Sa nu pierdem pulberea pe vrabii"
Igor Munteanu, comentator politic, director al Institutului de Dezvoltare si Initiative Sociale "Viitorul": "Discursul se incadreaza perfect in ceea ce stim noi despre presedintele Romaniei. Un discurs energic, convingator si pasional, totodata. In situatia in care Romania incearca sa implice comunitatea internationala in rezolvarea gravelor probleme, in special a celor politice, de la Chisinau, autoritatile moldovene ar trebui sa simta o responsabilitate, cel putin morala. Trebuie sa evitam a calca in strachinile in care s-a tot calcat la Chisinau in ultimul deceniu ori de cite ori cuiva i se parea ca cineva atenteaza la "specificul nostru local". Asistam la momentul unei cristalizari de pozitie in Occident asupra vecinatatii sale cu Rusia, asupra riscurilor si costurilor unei instabilitati agresive in spatiul ex-sovietic, ceea ce implica schimbari de mozaica politica pe plan regional. Anul 2006 este un test dificil nu doar pentru Republica Moldova, dar si pentru cei care au decis sa participe in cadrul formatului extins de negocieri: UE si SUA. Acesti doi importanti jucatori pot decide sa se faca de ris, simulind o participare sforaita la un joc uzurpat de clientela KGBisto-militara de la Tiraspol sau sa schimbe regulile de joc pe teren, printr-o coordonare mai buna a resurselor si initiativelor lor - politice, economice si militare. Traian Basescu rastoarna tabu-urile pe care alte guvernari le-au slobozit ca pe niste draperii ca sa mascheze lipsa de interes real fata de Republica Moldova. Atunci cind vorbeste despre integrarea Republicii Moldovei si a Romaniei intr-o Europa extinsa, presedintele Basescu creioneaza o traiectorie pe care cetatenii moldoveni au ales-o mai demult. Romania se pozitioneaza astazi in rolul pe care l-au avut fata de baltici Tarile Nordice - Suedia, Finlanda, Norvegia, incurajind demersul lor de integrare euro-atlantica (NATO si UE). Daca nu ar fi fost acest demers si sprijin, cred ca mai stateau bazele militare rusesti si astazi la Ventspiels sau la Tartu. Din acest motiv, trebuie sa nu pierdem pulberea pe vrabii si sa surpam anumite constructii inca fragile intre Bucuresti si Chisinau.
Si pe plan extern, dar si intern, cei care vor incerca sa "perieze ideologic corect" discursurile presedintelui Romaniei ar semana cu niste piromaniaci. Nimic nu justifica astazi revenirea la un proletcultism nespalat, dat cu toate alifiile stalinismului de cazarma si impus populatiei de niste agramati".
Guvernarea comunista nu s-a tratat de virusul antiromanismului
Serafim Urecheanu, lider al Aliantei "Moldova Noastra", ex-primar de Chisinau: "A fost un discurs optimist si promitator pentru Republica Moldova. Lipsa de reactie a Chisinaului oficial este o dovada in plus ca guvernarea comunista nu s-a tratat inca de virusul antiromanismului. Politica din utlimii ani ai guvernarii comuniste In raport cu Romania a fost agresiva si a avut scopul de a stirbi imaginea Romaniei pe plan international. Atunci cind a simtit ca varianta de Est nu mai merge, in 2005, Voronin a trecut de la vectorul pro-rus la cel pro-european, inclusiv pro-romanesc. Nu e un transfer de principiu, ci unul de situatie, prin urmare nu e sincera nici dorinta lui Voronin de a fi prieteni cu Romania, deoarece el continua sa fie un antiroman convins".
O sa se supere Basescu
Victor Stepaniuc, vicepresedinte al fractiunii Partidului Comunistilor: "Nu comentez, pentru ca o sa se supere Traian Basescu".
"Relatiile bune cu Bucurestiul" sint lucruri formale
Oleg Serebrian, lider al Partidului Social-Liberal: "Este pentru prima oara cind un presedinte al Romaniei Isi asuma public ideea ca Republica Moldova nu este doar al doilea stat romanesc, dar si ca urmeaza ca Bucurestiul sa ajute R. Moldova In integrarea In UE. Sper ca Traian Basescu va fi consecvent In actiunile lui, calitate de care a dat dovada pina In prezent. Ceea ce nu pot spune despre Vladimir Voronin, care de la un antiromanism bolnavicios a trecut la "relatii bune cu Bucurestiul". Sint lucruri formale. Or, In fapte, guvernarea de la Chisinau nu a demonstrat o deschidere mare fata de Romania, motiv care ma face sa cred ca, Intr-o maniera ascunsa, autoritatile moldovene continua politica antiromaneasca". (Articol publicat in cadrul proiectului "Colaborare transfrontaliera moldo-romana a jurnalistilor din presa locala")
