Alegerile locale din iunie 2016 vin cu o responsabilitate uriaşă pentru cei care vor să conducă municipiul în următorii patru ani, dar în egală măsură şi pentru brăilenii care le vor da girul. Nu reprezintă niciun secret faptul că decizia electoratului va hotărî soarta judeţului şi a oraşului nostru pentru o perioadă semnificativă de timp. De aceea, nu ar trebui uitate protestele tinerilor, declanşate de tragedia ce a avut loc pe 30 octombrie în clubul Colectiv din capitală, moment în care şi brăilenii au ieşit în stradă alături de restul României şi au cerut schimbarea, curăţarea clasei politice actuale. Plecând de la această idee, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" va încerca să prezinte succint rapoartele de activitate şi să stea de vorba cu toţi performerii cheie din administraţie despre realizările şi eşecurile înregistrate până acum, mulţumirile şi nemulţumirile acestora în privinţa activităţii derulate. Şi asta pentru a vă oferi o imagine de ansamblu a mandatului ce se apropie cu paşi repezi de linia de finiş, dar şi un preambul a ceea ce ar putea urma după scrutinul de anul viitor. Primarul Aurel Simionescu a fost primul care a ieşit la rampă şi şi-a prezentat raportul în faţa brăilenilor. Acum a venit rândul viceprimarului liberal Alexandru Dănăilă să spună ce a realizat în ultimii patru ani în care a ocupat acest fotoliu administrativ.
Dănăilă, între critici şi realizări
Alexandru Dănăilă (32 de ani) este cel mai tânăr viceprimar pe care l-a avut Brăila în ultimii 25 de ani. Acesta a devenit consilier local în 2008 şi a ocupat pentru prima oară fotoliul de vice în 2011. După alegerile locale din iunie 2012, când a candidat din nou la Consiliul Local Municipal din partea PNL, pe listele Uniunii Social Liberale (USL), a fost reales pe funcţie, rămânând pe poziţia de viceprimar până în prezent. Ruperea USL, în februarie 2014, a venit ca un soi de lovitură la adresa imaginii lui Dănăilă, deoarece rămânerea sa pe o funcţie de vârf în administraţia brăileană alături de PSD, în contextul în care PNL-ul a intrat în opoziţie, i-a adus critici destul de dure din partea cetăţenilor şi - cum era de aşteptat -, a altor performeri politici. De asemenea, implicarea familiei sale în scandalul privind defrişarea celor 13 ha din Pădurea Stejaru pentru realizarea unui aşa-zis complex sportiv, deşi Dănăilă a negat întotdeauna că ar avea vreo legătură cu această afacere, a reprezentat cu siguranţă o altă bilă neagră pentru cel de-al doilea mandat.
Trebuie punctat că ultimul raport de activitate depus de viceprimar se referă la anul 2014 şi este destul de succint (are doar două pagini). În linii mari, acesta aminteşte că activează în cadrul Comisiei de specialitate nr. 4 a CLM - pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură, culte, tineret, activităţi sportive, sănătate şi protecţie socială. Că a participat la lucrările plenului şi că până în primul semestru al anului 2015 a acordat audienţe unui număr de 181 de brăileni. De asemenea, viceprimarul spune că a întocmit şi realizat rapoarte pentru un număr de 196 proiecte de hotărâri, că a organizat dezbateri publice pentru şase documentaţii de urbanism şi că a iniţiat cinci proiecte de hotărâri. Totuşi, nu trebuie neglijat faptul că Alexandru Dănăilă a reuşit să facă paşi importanţi în realizarea proiectului "Cartierul tinerilor", cu care s-a înscris în cadrul campaniei "Bătălia pe proiecte", iniţiată de cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" înainte de alegerile locale din 2012. Practic, pe 13 noiembrie 2015 au fost repartizate aproape o sută de loturi de teren, în apropierea străzii Cimbrului, tinerilor care doresc să îşi construiască o casă, aşa cum permite Legea 15/2003. Totul s-a făcut transparent, după o triere a dosarelor pe criterii clare. O premieră în Brăila.
Regulamentele viceprimarului
De asemenea, tot în acest mandat, viceprimarul liberal a reuşit să realizeze şi să îşi promoveze câteva regulamente importante pentru administraţia locală. Înainte de a lua decizii, Dănăilă susţine că a încercat să înţeleagă lucrurile, să vadă unde sunt hibe, ce nu merge. Aşa a descoperit, după cum subliniază chiar el, o adevărată mafie dezvoltată pe spatele bunurilor publice ale oraşului: nişte "băieţi deştepţi", care închiriau pe termen lung sau luau în concesiune terenuri, la preţuri modice, pe care apoi le subînchiriau la preţul pieţei, de 7 - 8 ori mai mare decât cel pe care îl plăteau la primărie. Bugetul public era astfel văduvit de sume importante, iar concurenţa firească din mediul economic, distorsionată. "Când am vrut să facem ordine, am tulburat nişte ape şi au apărut presiunile. Mai întâi din partea unor consilieri, apoi din tot felul de părţi. Samsarii imobiliari au înţeles că afacerea lor va lua sfârşit. Nu vă ascund că am fost atacat, că s-a încercat discreditarea mea, în speranţa că voi renunţa. Dar n-am renunţat. În fond, mi-am asumat atacurile la persoană din momentul în care am acceptat această funcţie. Regulamentul de închiriere şi cel de concesiune a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al oraşului au fost votate de consilierii locali şi sunt acum în vigoare. Niciun teren nu mai poate fi închiriat sau concesionat decât prin licitaţie publică, transparent. O parte dintre vechile contracte au fost reziliate, altele sunt în curs de reziliere, chiar dacă vorbim despre firme mari, care au luat terenuri şi nu au făcut nimic, dar nici pe alţii nu i-au lăsat să se dezvolte. Urmarea este că municipiul încasează sume de zece ori mai mari din taxe de concesiune şi închiriere, iar aceşti bani pot rezolva alte probleme ale oraşului", a declarat Dănăilă. Acesta regretă că nu a reuşit să ducă la capăt şi inventarierea bunurilor ce aparţin oraşului Brăila, iniţiaţiva sa fiind blocată de consilierii locali: "Am spus-o şi o mai spun - nu este firesc să nu avem lucrurile clare în pieţele oraşului, pentru că unii consilieri locali au interese directe acolo. Când vine vorba despre inventarierea bunurilor din pieţe, apar animozităţile, consilierii fug de la şedinţă sau nu votează, pentru că sunt în conflict de interese. E total anormal ce se întâmplă, asta nu e administraţie modernă, e atmosferă de epocă fanariotă!".
Un alt regulament introdus de viceprimarul liberal şi adoptat în CLM este şi cel privind intervenţiile firmelor pe domeniul public. Toate societăţile de telefonie, apă, gaze, energie electrică etc. ce fac intervenţii pe domeniul public au obligaţia să lase terenul cum l-au găsit iniţial, indiferent că este vorba despre o stradă, un trotuar sau un spaţiu verde. În caz contrar, ar trebui să se aplice amenzile stabilite de lege şi plata unor despăgubiri egale cu suma necesară refacerii zonei respective. Întrebat dacă acest regulament chiar dă rezultate şi este aplicabil cu adevărat, Dănăilă a punctat: "Regulamentul se aplică cu siguranţă! Astăzi sunt lucrări în curs de execuţie, pe regulamentul aprobat deja. Un astfel de exemplu este pe Bulevardul A.I. Cuza, în zona Colegiului Naţional «Nicolae Bălcescu». Acolo s-a săpat, s-a lucrat şi s-a astupat provizoriu canalul respectiv, aşa cum se făcea şi până acum. Însă, datorită acestui regulament, urmează să asfalteze toată zona până la finalizarea lucrării, probabil în primăvară. Vom vedea atunci diferenţa pentru că abia a fost implementat. În principiu, începând de anul viitor se vor vedea rezultatele". Mergând pe aceeaşi linie, sursa citată a mai adăugat că toate firmele au fost înştiinţate că dacă nu respectă cu stricteţe prevederile regulamentului, nu vor mai primi avize în viitor, lucru care se va întâmpla negreşit.
Nou regulament, propus aprobării membrilor CLM pe 21 decembrie
Viceprimarul susţine că mai are un proiect ce vizează un nou regulament, de această dată pentru închirierea spaţiilor de pe domeniul public al municipiului. Practic, se urmăreşte stabilirea zonelor unde mai pot exista construcţii cu caracter provizoriu în Brăila. Dănăilă a precizat că şi această măsură vine pentru a elimina specula şi că va fi supusă votului consiliului pe 21 decembrie. "Regulamentul prevede aducerea la un numitor comun a tuturor contractelor de închiriere, care sunt încheiate pe domeniul public din 1990 până astăzi. Cu aceleaşi clauze, în aceeaşi termeni şi cu un preţ care să fie rezultatul unei evaluări. S-a simţit nevoia unui regulament care să îi aducă pe toţi chiriaşii în aceleaşi limite. Trebuie să avem şi noi nişte clauze prin care să ne asigurăm că drepturile noastre de proprietar şi administrator al domeniului public sunt respectate şi că putem să îi dăm afară pe cei care nu respectă regulile. Să nu mai stăm cu tot felul de construcţii abandonate pe domeniul public", a declarat liberalul.
Fotoliul de vice, între putere şi opoziţie
Despre rămânerea pe poziţia de viceprimar, în contextul în care PNL a intrat în opoziţie, Alexandru Dănăilă a ţinut să sublinieze că în ciuda comentariilor, a reuşit să mişte lucruri din această poziţie. "Am fost acuzat la partid, de anumite persoane, că nu fac opoziţie, aşa cum ar trebui sau că nu îmi dau demisia din funcţia de viceprimar. Eu am gândit lucrurile uşor altfel. Aveam două variante: să fiu în opoziţie şi să mă cert toată ziua cu primarul, dar să nu fac nimic pentru oameni sau să încerc să schimb lucrurile, din interior. Am ales varianta a doua şi recent am văzut aproape o sută de familii care se vor apuca să îşi construiască o casă. Cred că şi pentru mine, dar şi pentru imaginea partidului care m-a susţinut, asta a fost mai important", a afirmat viceprimarul.
La dispoziţia organelor abilitate pentru "Pădurea Stejaru"
Despre faptul că numele familiei sale a apărut de mai multe ori legat de proiectul privind defrişarea celor 13 hectare din Pădurea Stejaru, Alexandru Dănăilă spune că nu are nimic de ascuns şi că este oricând dispus să se pună la dispoziţia organelor abilitate, dacă va fi cazul. "Am spus, de la bun început, că nu am nicio implicare, în această chestiune şi nu am să-mi reproşez nimic. Mulţi ani în urmă, cumnatul meu şi-a cumpărat o parcelă de teren în pădurea Stejarul, pe care, ulterior, a vândut-o. Nu a fost treaba mea, nu a fost investiţia mea, nu am niciun interes. Rudele mele sunt plecate din ţară de ani buni şi implicarea numelui lor în acest scandal este oricum o exagerare", a afirmat Dănăilă. Totuşi, sursa citată a ţinut să precizeze că apariţia numelui său în această proveste se datorează faptului că a deranjat anumite personaje influente din oraşul nostru.
"Nu este deloc o întâmplare faptul că numele meu a apărut în această poveste imediat ce am promovat o serie de regulamente pentru închirierea sau concesionarea bunurile ce aparţin domeniului public al oraşului Brăila. Aceste regulamente au pus stavilă mafiei imobiliare din oraş, au oprit jaful şi am reuşit astfel să recuperăm sume importante la bugetul local. Cei care erau obişnuiţi să facă bani frumoşi din astfel de matrapazlâcuri s-au trezit fără «obiectul muncii» şi au încercat să mă discrediteze, să mă lege de subiectul «Pădurea Stejarul», în speranţa că voi renunţa la regulamente sau la aplicarea lor. N-au reuşit nici să mă sperie, nici să mă discrediteze şi îi avertizez pe cei care vor continua să mă atace şi să se folosească de numele meu că nu vor reuşi să mă compromită pentru că nu sunt şantajabil şi nu am nicio legătură cu acest caz. Dimpotrivă, am spus public că nu sunt de acord cu defrişarea care ar urma să aibă loc. Iar cea mai bună dovadă a intenţiilor mele este faptul că am semnat petiţia «Salvaţi Pădurea Stejarul», un demers care, mă aştept să fie urmat de cât mai mulţi", a mai completat Dănăilă. De asemenea, liberalul a mai subliniat că se aşteaptă în viitorul apropiat la şi mai multe atacuri referitoare la acest subiect. "Nu exclud să apară ca o mare descoperire faptul că am deţinut un teren în comuna Chiscani, pe care l-am cumpărat în 2007 şi l-am vândut în 2010 şi care a figurat mereu în declaraţia mea de avere - încă o dovadă că nu am nimic de ascuns. Am înţeles, însă, în ultima perioadă că se pot inventa tot felul de poveşti, când vrei să discreditezi pe cineva. Cum Pădurea Stejaru este tot pe raza comunei Chiscani, nu este exclus să mă trezesc că cine ştie ce ar fi urmat să fac cu acel teren, pe care s-a cultivat porumb şi pe care l-am vândut acum cinci ani. Nu am şi nu am avut vreodată vreun interes în Pădurea Stejaru. Nu bănuiesc, am certitudinea că sunt oameni, sunt patroni de firme pe care i-am deranjat şi care finanţează astfel de campanii de denigrare. Repet: nu sunt şantajabil şi nu am nimic de ascuns. Spre deosebire de cei care încearcă să lege numele meu de această poveste, eu am înţeles încă din momentul în care am călcat în primărie, cu mult înainte de tragedia din Clubul «Colectiv» şi de protestele din stradă, să-mi fac datoria în administraţie corect, strict în termenii prevăzuţi de lege, cu respect faţă de oameni şi faţă de banul public. Sunt prea tânăr să-mi permit să fac compromisuri", a mai adăugat Dănăilă.
Nemulţumit de lentoarea administraţiei brăilene
Întrebat în legătură cu nemulţumirile pe care le are cu privire la mandatul ce se apropie de final, Dănăilă a precizat că înainte să intre în administraţia publică a activat în mediul privat, astfel că
a întâmpinat unele greutăţi în a înţelege "lentoarea" funcţionarilor cu care a trebuit să colaboreze. "În mediul privat nu prea există «nu se poate», totul se mişcă altfel, evident, cu respectarea legilor, a regulilor, dar dinamica e alta decât în administraţie. După vreo două luni, când am constatat lentoarea, uneori chiar rea-voinţă a funcţionarilor, când mi-am dat seama cât de strâmb e cadrul legislativ, unde normele unei legi încalcă altă lege, am fost pe punctul să renunţ. Apoi mi-am spus că, dacă am primit girul consilierilor, trebuie să demonstrez că şi tinereţea poate fi un avantaj. Mai degrabă stau şi încerc să schimb lucruri, evident, atât cât îmi permite legea", ne-a mărturisit sursa citată. Totodată, acesta a mai punctat că ar mai avea destul de multe nemulţumiri. Unele legate de conjunctură, cum ar fi regulamentul pentru pieţe, altele, de legislaţie. Viceprimarul a amintit faptul că personalul din primărie nu poate fi remunerat în funcţie de performanţe şi că se află în imposibilitatea de a scădea taxele şi impozitele locale, pentru a stimula investiţiile.
Ce proiecte mai are în lucru Dănăilă
Alexandru Dănăilă a amintit faptul că inventarierea clădirilor din centrul istoric al oraşului a demarat în primăvara acestui an, la iniţiativa sa, menţionând că este primul pas dintr-un proiect amplu pentru Brăila. "Intenţia este de a scrie acum un proiect şi de a accesa fonduri europene, cu ajutorul cărora zona să fie reabilitată. Pentru aceasta, va fi nevoie de un regulament de reabilitare a centrului istoric, dar şi de o susţinere a proprietarilor care nu deţin resursele financiare necesare", afirmă Dănăilă, punctând totodată că o variantă ar fi ca aceştia să achite o parte din lucrări, realizate iniţial din fonduri publice, într-un număr de ani suficient de mare pentru ca ratele să fie suportabile. În plus, proiectul prevede şi o mutare a chiriaşilor actuali în alte locuinţe, ce urmează a fi special construite, în regim de urgenţă, iar municipalitatea să reintre în posesia spaţiilor sale, cărora să le dea o destinaţie normală pentru această zonă, în special o destinaţie culturală. Pe lângă acest demers, Dănăilă susţine că ar încerca realizarea, pe fonduri europene, a unui parc industrial, care să creeze locuri de muncă şi dezvoltare economică. "Ca prioritate rămâne situaţia de la asociaţiile de proprietari, unde, la audienţe, mi-au fost semnalate foarte multe nereguli. Municipalitatea ar trebui să demareze controale în asociaţiile de proprietari, plecând, într-o primă fază, de la plângerile depuse de brăileni", a precizat sursa citată.
În concluzie, Alexandru Dănăilă, în două mandate de consilier local, dintre care unul în care a ocupat poziţia de viceprimar încă de la început, a reuşit să realizeze câteva proiecte de amploare: "Cartierul tinerilor", regulamentul pentru administrarea domeniului public/privat şi cel privind firmele "nesimţite". Dacă sunt aceste demersuri suficiente în patru ani de zile, rămâne la latitudinea brăilenilor să aprecieze şi să dea o notă activităţii viceprimarului liberal.
