Toata presa a scris despre clasamentul "etnic" realizat de un cunoscut cercetator britanic dupa valorile medii ale coeficientilor de inteligenta. Profesorul Richard Lynn, de la Universitatea din Ulster - Irlanda de Nord, nu e la prima isprava de acest fel. Cu citiva ani in urma, el a clasificat speciile umane dupa inteligenta, primii in top fiind chinezii, japonezii si coreenii, cu un coeficient de 105, urmati de europeni (100). Studiile sale au stirnit controverse, cum era de asteptat, fiind catalogate chiar "rasiste".
Omul nu s-a lasat intimidat si, deunazi, a mai publicat un set de rezultate de acelasi fel, clasificindu-i de asta data pe europeni. In fruntea topului s-ar situa nemtii, cu un IQ de 107 - pozitie greu de contestat, sa recunoastem! -, urmati de polonezi si suedezi. Britanicii ar avea un coeficient de inteligenta de 100, iar francezii - de numai 94. Tot 94 este coeficientul mediu al romanilor, care se situeaza inaintea turcilor (90) si sirbilor (89). Autorul cercetarii sustine ca nordicii sint mai destepti, pentru ca ar avea creierul cu citeva grame mai greu decit latinii europeni. De asemenea, un criteriu important in realizarea acestui top il constituie evolutia istorica a poporului respectiv, mai precis balanta razboaielor purtate - cistigate/pierdute. De aceea, francezii ar fi in urma britanicilor. Sa fie acesta si motivul pentru care sintem o idee mai isteti decit turcii, dar la fel de "sclipitori" ca bulgarii?
Pozitionarea romanilor spre subsolul clasamentului e de natura sa ne puna pe ginduri. Cu atitea institutii de invatamint in jurul nostru si pe fondul unui proces educativ de durata, daca ar fi sa ne luam dupa studiul profesorului britanic, ar rezulta ca nu contam prea mult pe creierele noastre. Poate de aceea se striga pe strazile Capitalei in 1990: "Noi muncim, noi nu gindim!" Poate de aceea sintem mai cunoscuti pe piata externa a constructiilor si campioni pe plantatiile de capsuni din tarile vest-europene. Dar istoria spune altceva, si anume ca putem sa ne laudam cu un Eminescu, un Enescu, un Brincusi, Vuia, Eliade, Palade - ca sa amintesc doar citeva nume dintre cei mai de seama oameni politici, artisti, matematicieni, medici etc. pe care i-am avut printre noi. Nu este clar daca profesorul respectiv a facut cercetarea in tot spatiul european sau punctual, pe tari. Pentru ca nu mai e demult o noutate ca exportul de creiere din Romania a atins cote dintre cele mai inalte. Evident, totul in detrimentul nostru si in avantajul tarilor dezvoltate, catre care tind valurile succesive de emigranti. Este cazul sa ne bucuram ca ridicam alte natii? Poate, dar cu siguranta nu multi romani au ajuns in estul Asiei, ci mai ales in Italia si in Spania.
Omul nu s-a lasat intimidat si, deunazi, a mai publicat un set de rezultate de acelasi fel, clasificindu-i de asta data pe europeni. In fruntea topului s-ar situa nemtii, cu un IQ de 107 - pozitie greu de contestat, sa recunoastem! -, urmati de polonezi si suedezi. Britanicii ar avea un coeficient de inteligenta de 100, iar francezii - de numai 94. Tot 94 este coeficientul mediu al romanilor, care se situeaza inaintea turcilor (90) si sirbilor (89). Autorul cercetarii sustine ca nordicii sint mai destepti, pentru ca ar avea creierul cu citeva grame mai greu decit latinii europeni. De asemenea, un criteriu important in realizarea acestui top il constituie evolutia istorica a poporului respectiv, mai precis balanta razboaielor purtate - cistigate/pierdute. De aceea, francezii ar fi in urma britanicilor. Sa fie acesta si motivul pentru care sintem o idee mai isteti decit turcii, dar la fel de "sclipitori" ca bulgarii?
Pozitionarea romanilor spre subsolul clasamentului e de natura sa ne puna pe ginduri. Cu atitea institutii de invatamint in jurul nostru si pe fondul unui proces educativ de durata, daca ar fi sa ne luam dupa studiul profesorului britanic, ar rezulta ca nu contam prea mult pe creierele noastre. Poate de aceea se striga pe strazile Capitalei in 1990: "Noi muncim, noi nu gindim!" Poate de aceea sintem mai cunoscuti pe piata externa a constructiilor si campioni pe plantatiile de capsuni din tarile vest-europene. Dar istoria spune altceva, si anume ca putem sa ne laudam cu un Eminescu, un Enescu, un Brincusi, Vuia, Eliade, Palade - ca sa amintesc doar citeva nume dintre cei mai de seama oameni politici, artisti, matematicieni, medici etc. pe care i-am avut printre noi. Nu este clar daca profesorul respectiv a facut cercetarea in tot spatiul european sau punctual, pe tari. Pentru ca nu mai e demult o noutate ca exportul de creiere din Romania a atins cote dintre cele mai inalte. Evident, totul in detrimentul nostru si in avantajul tarilor dezvoltate, catre care tind valurile succesive de emigranti. Este cazul sa ne bucuram ca ridicam alte natii? Poate, dar cu siguranta nu multi romani au ajuns in estul Asiei, ci mai ales in Italia si in Spania.
