Cârcotaşii însă, nu. Sunt indignaţi. S-au cheltuit bani. Mulţi, spun ei, tocmai acum pe timp de criză. Da, aşa e. E criză. Da, aşa e, s-au cheltuit bani, circa 1 miliard de lei din bugetul Primăriei. Dar unde e problema?! Era normal să se cheltuie nişte bani. Să înţeleg din toate aceste reproşuri că noi, brăilenii, nu merităm?
Când Zilele Brăilei erau iarna, de Sf. Nicolae, şi nu prea se putea face mare lucru, eram un oraş de dobitoci care nici măcar de ziua lor nu erau în stare să se distreze. S-a făcut mare tam-tam, iar Zilele Brăilei au fost mutate vara. Dar tot nu e bine - pentru petreceri se cheltuie bani.
Să fie clar, respect punctul de vedere al tuturor celor care şi-au asumat public responsabilitatea să critice decizia edilului de "a risipi" bani pe distracţii. În special respect poziţia Dianei Tuşa. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc injusteţea argumentelor ei. Cu atât mai mult cu cât vin din partea unui liberal. "Nu vreau să spun aici ce s-ar fi putut face cu banii alocaţi party-ului autorităţilor locale. Vreau doar să întreb, la iarnă, câţi brăileni vor sta în frig pentru că autorităţile locale nu vor mai avea bani pentru ajutoarele de căldură?", spune deputatul PNL Diana Tuşa.
Nu ştiu. Astă iarnă, acum două, trei... zece ierni, câţi vor fi fost? Întreb doar...
Nedrept, zău. Adică noi, cei care nu întindem mâna la comunitate pentru tot felul de ajutoare, chiar nu însemnăm nimic pentru oraşul asta? Să înţeleg că tot ceea ce înseamnă Brăila se rezumă doar la "întreţinuţi"? Viaţa întregului oraş trebuie să se dimensioneze strict în jurul nevoilor acestor asistaţi social? Eu, una, chit că vă voi deranja, chit că voi atrage la rândul meu critici, nu sunt de acord nici cu astfel de concepţii, nici cu astfel de argumente. Pentru că, la urma urmei, cine sunt ei? Şi o să las la o parte pensionarii, care - am spus-o şi o repet - sunt doar victimele clare ale unui sistem anapoda croit de nişte politicieni incompetenţi. Cu mici excepţii, beneficiarii de ajutoare sunt doar nişte terchea-berchea de pe urma cărora comunitatea nu are absolut nimic de câştigat, nişte găşti de puturoşi care n-au muncit o zi în viaţa lor şi trăiesc după principiul "Primăria trebuie să îmi dea!". De aceea, mi se pare total nedrept pentru restul populaţiei să condiţionezi organizarea unei sărbători a tuturor de nevoia socială a unor indivizi, buni doar ca masă de menevră electorală şi atât. Nevoie care, să fim serioşi, nu poate fi satisfăcută cu 1 miliard în plus.
Şi, apoi, Brăila nu înseamnă ei. Brăila, cred eu, este ceea ce s-a întâmplat vineri seara pe strada Mihai Eminescu, fostă Regală. Păcat că a fost doar o seară! Am simţit, am respirat Brăila veche. Distinsă, cosmopolită, elegantă, un oraş în care e loc pentru toţi şi pentru toate. Am simţit pentru o seară bucuria brăilenilor care tânjeau după vechiul lor loc de promenadă. Fratele meu, de exemplu, a venit special de la Bucureşti doar pentru o plimbare pe Regală. Din păcate a fost doar una, pentru că sâmbătă seară mirajul deja dipăruse.
De aceea, dacă aş avea ceva de reproşat organizatorilor, asta le-aş spune: păcat că pe Regală Zilele Brăilei au durat doar câteva ore! Ba chiar aş merge mai departe şi aş plusa: din punctul meu de vedere, niciun efort din partea autorităţilor, a agenţilor economici din zonă, a comunităţii în general, pentru a reînvia această adevărată emblemă a oraşului, nu ar trebui să ni se pară prea mare. Asta dacă vrem să vorbim cu respect despre Brăila. Dacă vrem să rămânem la percepţia actuală, de oraş comunist, oraş de interlopi, de şpăgari, de asistaţi social, din tot ce a însemnat Zilele municipiului ne vom aminti doar de mici, bere şi 1 miliard de lei cheltuiţi pentru distracţii pe timp de criză.
