Din 2000 încoace însă, atitudinea puterii de la Bucureşti nu mai are niciun fel de justificare. În 2000, PSD a câştigat tot la Brăila: locale, generale, prezidenţiale. Culmea, exact în acea perioadă, Guvernul Năstase i-a dat pe tavă Insula Mare a Brăilei lui Culiţă Tărâţă, fără măcar să-l informeze pe Viorel Balcan, care era ditai senatorul şi preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD la acea vreme. Tot în aceeaşi perioadă şi tot fără consultarea autorităţilor locale, acelaşi guvern a rupt 1.000 de hectare din teritoriul Brăilei şi le-a dat spre administrare Galaţiului. Care a fost atunci atitudinea primarului Anton Lungu, a preşedintelui CJ Aurel Simionescu şi a parlamentarilor, în frunte cu senatorul Balcan? Ciocu' mic!, aşa s-ar putea rezuma reacţia autorităţilor locale. A urmat perioada 2004 - 2008, când localele au fost câştigate de Alianţa PNL-PD. Am avut vreun beneficiu că liderul PNL, Constantin Cibu, a devenit primarul Brăilei? Am avut vreun beneficiu în acea perioadă că Cibu a primit-o cu braţele deschise pe Diana Tuşa, "pila" lui Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi finul lui Călin Popescu Tăriceanu, premierul României? Dimpotrivă! De pildă, portul a fost luat din administrarea CLM Brăila şi dat - unde altundeva? - în subordinea APDM Galaţi. Spunea liderul democrat Mircea Toader că asta va însemna investiţii în infrastructura portuară, adică va fi de bine pentru Brăila. Minciuni, bineînţeles. De departe însă, cea mai nedreaptă perioadă pentru Brăila a început după alegerile din 2008. În linie, PSD Brăila a câştigat primăria municipiului, preşedinţia CJ, alegerile parlamentare şi europarlamentare cu nişte scoruri istorice de peste 40%. Răsplata? Mia de hectare este bine mersi tot la Galaţi, iar Brăila n-a primit nicio compensare. Nici pomeneală ca IMB să ajungă în administrarea autorităţilor locale sau măcar o părticică din redevenţa de 4 milioane de euro să îndestuleze bugetul Brăilei. Ba mai mult, ministrul PSD Ilie Sârbu a vrut s-o treacă în subordinea ANIF, astfel încât din banii Brăilei să se facă irigaţii în alte judeţe. Guvernul a dat în scop electoral, înainte de europarlamentare, 26 de milioane de euro, preponderent către primarii PSD şi PDL, iar municipiul Brăila n-a primit nimic. Doar lui Stancu, la Consiliul Judeţean i s-a aruncat o ciozvârtă de 2 miliarde de lei vechi, adică mai nimic. Mai grav, Ministerul Finanţelor nu deblochează banii pentru continuarea investiţiilor de anvergură din învăţământul brăilean, deşi madam Andronescu, în campania electorală de la europarlamentare, a promis continuarea acestora. Şi exemplele ar putea continua. Concluzia: brăilenii au fost şi au rămas bătaia de joc a guvernanţilor. Iată de ce declaraţiile dure ale lui Gheorghe Bunea Stancu la adresa liderilor PSD Ilie Sârbu şi Mircea Geoană sunt perfect justificate. Cu atât mai mult cu cât nici în vremea când liderii social democraţi brăileni au înghiţit pe nerăsuflate tot rahatul aruncat de Guvernul Năstase, Brăila nu s-a bucurat de bunăvoinţa Bucureştiului. Pe bună dreptate, Stancu a ameninţat că dacă nu se schimbă nimic în atitudinea Centrului, în toamnă nu-i va mai păsa cine iese preşedintele României. Culmea, până şi primarul a început să dezaprobe public politica Guvernului, ceea ce este o premieră pentru felul de a fi al lui Simionescu. Totuşi, care este explicaţia? De ce Brăila a fost mereu aruncată la coş de guvernanţi? Părerea mea este că întotdeauna au contat relaţiile personale şi de afaceri cu liderii importanţi de la Centru şi mult mai puţin rezultatele la alegeri. În acest context, Brăila n-a avut nicicând parlamentari de talia lui Dan Nica, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc şi alţii asemenea, personaje controversate, e adevărat, dar puternice. Brăila a avut DOAR personaje controversate, care şi-au căutat un loc călduţ şi cu asta basta. Ca dovadă, aţi văzut vreun gest de solidaritate dinspre parlamentarii de Brăila, de susţinere până la urmă a lui Stancu şi Simionescu în criticile justificate împotriva Guvernului?
