Mergi la conţinutul principal

Criza gazului ocoleşte Brăila

Bâlbâielile declarative ale echipei guvernamentale privind liberalizarea pieţei gazului natural pentru populaţie au produs panică în rândul brăilenilor. Posesorii de centrale de apartament se gândeau cu teamă la scumpiri la factura de gaz pentru încălzire. Din fericire, lămuririle aduse de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, vin să calmeze spiritele: în primul rând, brăilenii nu erau oricum vizaţi, întrucât în municipiul nostru nu mai există sistem public de termoficare. În al doilea rând, România a obţinut de la Fondul Monetar Internaţional o amânare până în 2021 a momentului liberalizării pieţei gazelor, pentru consumatorii casnici.
Pe de altă parte însă, chiar dacă acum răsuflăm uşuraţi, rămâne valabil scenariul în care liberalizarea va conduce la scumpirea etapizată a gazului, până la momentul 2021. În acest context, toţi ne gândim cu groază la costul cu încălzirea în acele condiţii de preţ. O soluţie ar fi ca, până atunci, municipalitatea să-şi conserve reţeaua de termoficare a oraşului astfel încât, la momentul critic, să poată oferi o alternativă celor pentru care centrala de apartament va fi o povară financiară. Din păcate însă, Primăria îşi bate în continuare joc de investiţiile publice de zeci de milioane de euro în sistemul de termoficare, lăsându-le la cheremul hoţilor de fier vechi.

Din fericire, la acest moment, brăilenii sunt scutiţi de griji în ce priveşte o eventuală majorare a costului cu încălzirea în această iarnă, spre deosebire de cei care locuiesc în oraşele unde sistemul public de termoficare încă mai funcţionează şi unde se discută despre iminenţa scumpirii cu aproape 30% a gigacaloriei, în contextul liberalizării pieţei gazelor naturale. Subiectul este însă unul "fierbinte" şi pentru Brăila pentru că ridică o mare problemă, cât se poate de reală: ce se va întâmpla cu proprietarii de centrale după liberalizarea pieţii gazelor pentru consumatorii casnici? După cum se cunoaşte, România are un calendar în ce priveşte liberalizarea pieţei gazului, atât pentru consumatorii noncasnici (proces care s-a încheiat în acest an) cât şi pentru cei casnici. În cazul acestora din urmă s-au cerut şi obţinut amânări, cea mai recentă modificare indicând drept termen final anul 2021. De fiecare dată motivul invocat a fost acela al sărăciei populaţiei şi al impactului negativ pe partea de costuri. De exemplu, la acest moment, piaţa captivă a consumatorului privat are un preţ undeva între 51 - 53 de lei pe Megawat/oră, iar pe piaţa liberă este de 89 - 90 de lei, ceea ce înseamnă că, dacă s-ar face acum liberalizarea, am avea un preţ la gaz cu 40% mai mare. Dar există voci care susţin că impactul va fi şi mai mare în bugetul populaţiei, dacă luăm în calcul şi mult-blamata taxă de poluare la centralele de apartament. Per total, se discută despre o dublare a actualelor costuri cu energia termică produsă în centralele de apartament. În eventualitatea în care vom fi martorii acestui scenariu, se justifică întrebarea "ce vom face când va ajunge cuţitul la os"? Răspunsul ar trebui să fie oferit de către municipalitate care, potrivit legii, este obligată să ofere şi să asigure serviciile de utilitate publică, aşadar, inclusiv serviciul privind energia termică. Nimeni n-a uitat însă despre povestea de groază din ultimii 15 - 20 de ani cu încălzirea centralizată oferită de SC "CET" SA Brăila, aflată în subordinea municipalităţii, dar asta nu înseamnă că, odată cu falimentarea CET, autoritatea locală a scăpat de orice responsabilitate. Dimpotrivă! Iar coroborat cu direcţia spre care întreaga Europă se îndreaptă, şi discutăm aici de eficienţă energetică, cogenerare şi energii alternative, plus anunţata liberalizare în România a preţului gazelor la populaţie, problematica devine brusc importantă pentru fiecare dintre noi.

CUP Dunărea n-a preluat nici acum sistemul public de termoficare

A trecut o lună de când "Obiectiv" a atras atenţia asupra faptului că se întârzie nepermis cu transferul a ce-a mai rămas din fostul sistem de termoficare, şi încă nu s-a mişcat nimic în acest sens la CUP Dunărea, cea care a fost desemnată să preia în administrare acest sistem. Ca o paranteză, în ianuarie şi februarie anul acesta, Consiliul Local Municipal a emis două hotărâri prin care se dispunea preluarea în administrare de către CUP Dunărea a magistralei de termoficare, plus a 70 de puncte termice şi centrale din oraş. Mai precis prin HCLM nr 31/2014, s-a aprobat "încetarea dreptului de concesiune al SC CET SA Brăila asupra bunului «Magistrală», parte integrantă din reţeaua de termoficare urbană, şi trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Brăila şi în administrarea SC CUP Dunărea SA în vederea casării şi valorificării". În următoarea şedinţă, din luna februarie, prin HCLM 61/2014 s-a dispus măsură similară şi în cazul celor 58 de puncte termice şi a 12 centralele termice din oraş. Magistrala cu reţeaua de termoficare au o valoare de inventar de circa 175 milioane lei, la care se adaugă încă alte câteva sute de milioane şi pentru punctele şi centralele termice cu instalaţiile aferente. În continuare aceste bunuri nu au fost preluate de CUP Dunărea, astfel fiind la cheremul hoţilor care le dau târcoale. Dacă până acum, magistrala de termoficare a dispărut pe porţiunea cuprinsă între Chiscani şi Vărsătura, la punctele termice amatorii de fier vechi au început să tatoneze terenul, să vadă dacă cineva sesizează că s-a intrat în clădirea respectivă. De exemplu, la unele PT-uri au fost forţate grilajele, ori sparte geamurile, iar următorul pas previzibil este atacul direct asupra instalaţiilor şi automatizărilor existente în aceste clădiri, modernizate atenţie! cu bani de la bugetul de stat şi de la bugetul local.

Munteniţă: "Ar trebui să fie foarte atenţi cu ce se va valorifica din sistemul de termoficare!"

Asupra acestui aspect a atras atenţia şi Vasile Munteniţă, fostul director al CET Brăila până în 2006, ajuns între timp director în cadrul "Romelectro" Bucureşti şi preşedinte onorific al "Cogen" România. El a avertizat că bunurile respective trebuie conservate şi păstrate pentru a putea fi folosite. "Ar trebui să fie foarte atenţi cu ce se va valorifica din sistemul de termoficare acolo, la Brăila. Să nu uităm că viitorul este al cogenerării care este impusă atât de directivele europene cât şi de legislaţia românească şi mă refer aici la Legea 121/2014 privind eficienţa energetică. Sistemul de termoficare în oraş deja există, el doar trebuie conservat şi păzit de hoţi. Atunci când va fi nevoie, într-un punct termic se poate monta o micro-centrală de cogenerare, care să asigure energia termică pentru blocurile din jur. Şi vă spun că există investitori privaţi interesaţi să facă astfel de afaceri. Când un proprietar va ajunge la concluzia că e mai eficient pentru el să treacă la acest sistem îşi va putea cu uşurinţă racorda instalaţia deja existentă din casă. Este clar pentru toţi că nimeni nu va putea fi forţat să revină la sistemul public de încălzire, iar cel mai important argument va fi costul cu încălzirea: dacă-l va ajunge mai ieftin să ia căldura din sistemul public, decât să o producă singur în propria centrală, nu va sta prea mult pe gânduri. Şi mai este un aspect important: chiar dacă a fost desfiinţat sistemul de încălzire centralizat, autoritatea locală nu a scăpat de obligativitatea asigurării serviciului de energie termică, care este un serviciu de utilitate publică. Va trebui să-i ofere contribuabilului o alternativă la centrala de apartament, prin prisma viitoarei liberalizări a pieţei gazelor naturale la populaţie", ne-a declarat Munteniţă, adăugând că autorităţile locale vor avea în continuare la dispoziţie varianta atragerii de fonduri comunitare, prin programele europene destinate eficienţei energetice.
De precizat că în Strategia energetică a municipiului Brăila în perioada 2014 - 2020, Primăria nu face nici un fel de referire la sistemul public de termoficare pentru populaţie. Discută, însă, despre eficienţa energetică a clădirilor unde aparatul propriu îşi desfăşoară activitatea, propunând, de exemplu, o investiţie într-o linie tehnologică menită să proceseze reziduurile vegetale, producând astfel peleţi, pe care să-i poată arde în centrale performante montate în clădiri publice.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro