In primele patru luni ale acestui an, in Braila s-au inregistrat tot mai multe cazuri de furt, furt calificat sau distrugere de bunuri, autorii fiind copii care nu au implinit inca 14 ani, deci inca nu raspund penal.
Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, numarul minorilor sub 14 ani, care au savirsit fapte penale, multe prin violenta, a cunoscut, potrivit afirmatiilor directorului general al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, prof. Alexandru Sculschi, o crestere semnificativa. "Ne ingrijoreaza cresterea numarului de copii care savirsesc fapte penale si nu raspund penal. O simpla analiza statistica ne arata cresterea numarului de infractiuni, de la furturi si tilharii, la tentative de omor. Cred ca implicarea comunitatii locale, a familiei, a scolii, este inca sporadica, superficiala, realizindu-se mai mult spontan si nu in baza unui efort sustinut si continuu" a declarat Alexandru Sculschi. Acesta a subliniat ca la fel de ingrijorator este si faptul ca unii dintre copii nu provin neaparat din familii dezorganizate, unele avind chiar un statut social ridicat.
Astfel, in prezent, 25 de copii beneficiaza de masura de supraveghere specializata, pentru alti 38 urmind a se institui acest tip de masura. In urma audierilor de la Politie sau de la Parchet, alti 12 minori se afla in evidenta Biroului de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale.
Dupa cum a afirmat psihologul Florentina Cotoiu, comportamentul copilului reprezinta materializarea dezvoltarii lui psihice, este reactia sa la lumea exterioara lui si la propria realitate si difera in functie de factori temperamentali, constitutionali, sociali, de virsta si sex etc. Potrivit sursei citate, exista anumite limite considerate normale intre care oscileaza acest comportament; anumite abateri exprima atitudinea copilului fata de munca, de persoanele autoritare, fata de cei din jur si fata de propria persoana. Delincventa juvenila, insa, depaseste aria tulburarilor de comportament si se incadreaza in sfera psihopatiilor, respectiv a tulburarilor de personalitate.
"De obicei, un copil care ajunge delincvent a manifestat de timpuriu tulburari de comportament de tipul: neascultare, rezistenta la masuri educative, opozitionism, iritabilitate, reactii de protest, minciuna, absenteism scolar etc. Cum ajunge un copil sa comita infractiuni? O cauza importanta este educatia necorespunzatoare a copilului: libertate exagerata, inconsecventa, autoritarism exagerat, inflexibilitate etc. Aceste situatii apar in familii cu stres marital prelungit, cu certuri si agresiuni frecvente sau in cele in care parintii sint in dezacord in privinta educarii copiilor", este parerea autorizata a psihologului.
Educatorii copiilor reprezinta, uneori modele comportamentale nocive
"O alta cauza a aparitiei delincventei juvenile o constituie tulburarile de personalitate ale educatorilor, fie acestia parinti, cadre didactice sau alte persoane in grija carora se afla copiii. Este vorba despre persoane labile emotional sau prea rigide ori ele insele cu comportamente deviante si cu o morala indoielnica. Sint frecvente cazurile in care copiii delincventi au parinti condamnati pentru diverse infractiuni. Uneori sunt situatii in care chiar parintii sau alte persoane adulte antreneaza minorii in evenimente infractionale, prevalindu-se de faptul ca acestia nu raspund penal. Sunt copii cu o dezvoltare intelectuala saraca si care traiesc in medii sarace sub raportul stimularii si al corectiei, in care se acorda putina importanta formarii personalitatii lor. Acestia se dezvolta in medii carentiale atit material (uneori nu le sint asigurate nici nevoile elementare de hrana si adapost), cit si afectiv (copilul nu creste cu ideea de valoare personala si devine sau rejectant, sau agresiv). Un copil pedepsit nedrept sau la o virsta prea mica pentru a intelege rostul pedepsei (de exemplu, inainte de 4 ani) acumuleaza tensiune interioara, care genereaza reactii agresive", a expus psihologul Cotoiu citeva din cauzele aparitiei delincventei juvenile.
Nu este de neglijat nici influenta desenelor animate si a filmelor cu violenta, chiar cu scene de o cruzime extrema la care copiii au acces, indiferent de cite buline sint pe ecran. Parintii sint prea ocupati sau obositi, pentru a mai controla programul copilului sau nu inteleg nocivitatea acestor programe. Filmele sau stirile cu violenta extrema sau in care infractorii ajung sa traiasca bine dupa ce au furat sau tilharit, alimenteaza imaginatia copilului si diminueaza respectul pentru legalitate, moralitate, normalitate, semeni, munca etc. In privinta furturilor si a tilhariilor, multi copii spun: ?am vrut si eu sa am?bani, telefon mobil, haine, uneori mincare etc.".
"A vrea si a detine cu orice pret devine pentru ei lege; prestigiul social in anumite grupuri de tineri se cistiga prin numarul si tipul de infractiuni comise si prin "tupeul" de a agresa, de a lovi , de a injura, de a arata ca nu le pasa de nimeni si de nimic. Aceasta poate fi o reactie de raspuns la un tratament asemanator la care au fost expusi ei insisi sau poate fi o reactie nevrotica ("atac pentru a nu fi atacat")", a adaugat psihologul Florentina Cotoiu.
Studiile efectuate arata ca, in Romania, 8% dintre copiii cu virste cuprinse intre 11 - 14 ani fumeaza, 4% consuma alcool, 1% se drogheaza si, adesea, prima tigara sau primul pahar de bautura le sint date chiar de parinti, acestia motivind ca astfel pot controla comportamentul copiilor.
Exista si cazuri in care se reuseste recuperarea copiilor si reintegrarea lor in societate
Un caz aflat in atentia Biroului de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale este cel al unui pusti care, impreuna cu alti 5 minori, aflati de asemenea in evidenta Biroului, a fost cercetat pentru savirsirea infractiunii de furt calificat. In fapt, s-a retinut ca, in mai multe rinduri, copiii au spart lentilele de la mai multe semnale din statia CFR Braila. In afara de asta, baiatul a sustras, prin escaladare, dintr-un garaj proprietate personala, mai multe piese auto, pe care le-a vindut apoi la un centru REMAT, suma obtinuta impartind-o cu ceilalti doi complici minori.
Potrivit raportului DGASPC, deoarece la data comiterii faptelor, copilul nu avea implinita virsta de 14 ani, a fost dispusa, la propunerea organelor de politie, neinceperea urmaririi penale.
Pustiul, absolvent a patru clase, a abandonat scoala, pe motiv ca nu mai doreste continuarea studiilor. Mama copilului a fost indrumata sa se prezinte impreuna cu acesta la medicul specialist, unde a fost evaluat neuropsihiatric si psihologic. Potrivit opiniei specialistilor DGASPC, "copilul are un intelect liminar, limbaj sarac si este caracterizat de indiferenta, atit fata de sine, cit si fata de ceilalti. Are o atitudine pasiva, nu pare sa constientizeze ca a comis fapte grave si ce importanta are integrarea sa sociala, pentru a nu mai recidiva in viitor. Comunica greu, evita pe cit posibil discutiile si este introvertit. Copilul nu a renuntat la anturaj in totalitate, mama sustinind ca inca il mai cauta fostii prieteni. Dar, in ultima perioada, aceasta a reusit sa il tina mai mult acasa, acest lucru ducind la o imbunatatire a comportamentului pustiului". Dupa cum se specifica in raport, in anul scolar 2005 - 2006, baiatul a fost inscris in clasa a V-a la o scoala din Braila, urmind cu regularitate cursurile.
Mama copilului doreste reabilitarea acestuia, dar uneori este neputincioasa, deoarece copilul nu o asculta in totalitate, iar din partea sotului nu are nici un fel de sprijin.
Tatal nu se implica in educatia fiului sau deoarece "s-a saturat", il ignora, pentru a nu se simti obligat sa ii aplice corectii fizice, acestea neavind efect. Tatal considera ca pustiul este imposibil de controlat.
Pe toata perioada supravegherii specializate si pina in prezent, potrivit declaratiilor scrise si verbale ale mamei, copilul nu a mai savirsit alte fapte antisociale, iar Parchetul de pe linga Judecatoria Braila nu a mai emis nici o sesizare pe numele acestuia. Baiatul a renuntat si la anturajul impreuna cu care a savirsit cele doua infractiuni. Astfel, el a dat dovada reabilitarii, prin colaborarea cu membrii echipei din cadrul DGASPC, cu parintii si cadrele didactice ale scolii unde este elev in prezent. Acez caz demonstreaza ca un copil poate fi lesne reabilitat daca exista interes. Mai important este insa prevenirea savirsirii unor fapte antisociale de catre minori.
Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, numarul minorilor sub 14 ani, care au savirsit fapte penale, multe prin violenta, a cunoscut, potrivit afirmatiilor directorului general al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, prof. Alexandru Sculschi, o crestere semnificativa. "Ne ingrijoreaza cresterea numarului de copii care savirsesc fapte penale si nu raspund penal. O simpla analiza statistica ne arata cresterea numarului de infractiuni, de la furturi si tilharii, la tentative de omor. Cred ca implicarea comunitatii locale, a familiei, a scolii, este inca sporadica, superficiala, realizindu-se mai mult spontan si nu in baza unui efort sustinut si continuu" a declarat Alexandru Sculschi. Acesta a subliniat ca la fel de ingrijorator este si faptul ca unii dintre copii nu provin neaparat din familii dezorganizate, unele avind chiar un statut social ridicat.
Astfel, in prezent, 25 de copii beneficiaza de masura de supraveghere specializata, pentru alti 38 urmind a se institui acest tip de masura. In urma audierilor de la Politie sau de la Parchet, alti 12 minori se afla in evidenta Biroului de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale.
Dupa cum a afirmat psihologul Florentina Cotoiu, comportamentul copilului reprezinta materializarea dezvoltarii lui psihice, este reactia sa la lumea exterioara lui si la propria realitate si difera in functie de factori temperamentali, constitutionali, sociali, de virsta si sex etc. Potrivit sursei citate, exista anumite limite considerate normale intre care oscileaza acest comportament; anumite abateri exprima atitudinea copilului fata de munca, de persoanele autoritare, fata de cei din jur si fata de propria persoana. Delincventa juvenila, insa, depaseste aria tulburarilor de comportament si se incadreaza in sfera psihopatiilor, respectiv a tulburarilor de personalitate.
"De obicei, un copil care ajunge delincvent a manifestat de timpuriu tulburari de comportament de tipul: neascultare, rezistenta la masuri educative, opozitionism, iritabilitate, reactii de protest, minciuna, absenteism scolar etc. Cum ajunge un copil sa comita infractiuni? O cauza importanta este educatia necorespunzatoare a copilului: libertate exagerata, inconsecventa, autoritarism exagerat, inflexibilitate etc. Aceste situatii apar in familii cu stres marital prelungit, cu certuri si agresiuni frecvente sau in cele in care parintii sint in dezacord in privinta educarii copiilor", este parerea autorizata a psihologului.
Educatorii copiilor reprezinta, uneori modele comportamentale nocive
"O alta cauza a aparitiei delincventei juvenile o constituie tulburarile de personalitate ale educatorilor, fie acestia parinti, cadre didactice sau alte persoane in grija carora se afla copiii. Este vorba despre persoane labile emotional sau prea rigide ori ele insele cu comportamente deviante si cu o morala indoielnica. Sint frecvente cazurile in care copiii delincventi au parinti condamnati pentru diverse infractiuni. Uneori sunt situatii in care chiar parintii sau alte persoane adulte antreneaza minorii in evenimente infractionale, prevalindu-se de faptul ca acestia nu raspund penal. Sunt copii cu o dezvoltare intelectuala saraca si care traiesc in medii sarace sub raportul stimularii si al corectiei, in care se acorda putina importanta formarii personalitatii lor. Acestia se dezvolta in medii carentiale atit material (uneori nu le sint asigurate nici nevoile elementare de hrana si adapost), cit si afectiv (copilul nu creste cu ideea de valoare personala si devine sau rejectant, sau agresiv). Un copil pedepsit nedrept sau la o virsta prea mica pentru a intelege rostul pedepsei (de exemplu, inainte de 4 ani) acumuleaza tensiune interioara, care genereaza reactii agresive", a expus psihologul Cotoiu citeva din cauzele aparitiei delincventei juvenile.
Nu este de neglijat nici influenta desenelor animate si a filmelor cu violenta, chiar cu scene de o cruzime extrema la care copiii au acces, indiferent de cite buline sint pe ecran. Parintii sint prea ocupati sau obositi, pentru a mai controla programul copilului sau nu inteleg nocivitatea acestor programe. Filmele sau stirile cu violenta extrema sau in care infractorii ajung sa traiasca bine dupa ce au furat sau tilharit, alimenteaza imaginatia copilului si diminueaza respectul pentru legalitate, moralitate, normalitate, semeni, munca etc. In privinta furturilor si a tilhariilor, multi copii spun: ?am vrut si eu sa am?bani, telefon mobil, haine, uneori mincare etc.".
"A vrea si a detine cu orice pret devine pentru ei lege; prestigiul social in anumite grupuri de tineri se cistiga prin numarul si tipul de infractiuni comise si prin "tupeul" de a agresa, de a lovi , de a injura, de a arata ca nu le pasa de nimeni si de nimic. Aceasta poate fi o reactie de raspuns la un tratament asemanator la care au fost expusi ei insisi sau poate fi o reactie nevrotica ("atac pentru a nu fi atacat")", a adaugat psihologul Florentina Cotoiu.
Studiile efectuate arata ca, in Romania, 8% dintre copiii cu virste cuprinse intre 11 - 14 ani fumeaza, 4% consuma alcool, 1% se drogheaza si, adesea, prima tigara sau primul pahar de bautura le sint date chiar de parinti, acestia motivind ca astfel pot controla comportamentul copiilor.
Exista si cazuri in care se reuseste recuperarea copiilor si reintegrarea lor in societate
Un caz aflat in atentia Biroului de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale este cel al unui pusti care, impreuna cu alti 5 minori, aflati de asemenea in evidenta Biroului, a fost cercetat pentru savirsirea infractiunii de furt calificat. In fapt, s-a retinut ca, in mai multe rinduri, copiii au spart lentilele de la mai multe semnale din statia CFR Braila. In afara de asta, baiatul a sustras, prin escaladare, dintr-un garaj proprietate personala, mai multe piese auto, pe care le-a vindut apoi la un centru REMAT, suma obtinuta impartind-o cu ceilalti doi complici minori.
Potrivit raportului DGASPC, deoarece la data comiterii faptelor, copilul nu avea implinita virsta de 14 ani, a fost dispusa, la propunerea organelor de politie, neinceperea urmaririi penale.
Pustiul, absolvent a patru clase, a abandonat scoala, pe motiv ca nu mai doreste continuarea studiilor. Mama copilului a fost indrumata sa se prezinte impreuna cu acesta la medicul specialist, unde a fost evaluat neuropsihiatric si psihologic. Potrivit opiniei specialistilor DGASPC, "copilul are un intelect liminar, limbaj sarac si este caracterizat de indiferenta, atit fata de sine, cit si fata de ceilalti. Are o atitudine pasiva, nu pare sa constientizeze ca a comis fapte grave si ce importanta are integrarea sa sociala, pentru a nu mai recidiva in viitor. Comunica greu, evita pe cit posibil discutiile si este introvertit. Copilul nu a renuntat la anturaj in totalitate, mama sustinind ca inca il mai cauta fostii prieteni. Dar, in ultima perioada, aceasta a reusit sa il tina mai mult acasa, acest lucru ducind la o imbunatatire a comportamentului pustiului". Dupa cum se specifica in raport, in anul scolar 2005 - 2006, baiatul a fost inscris in clasa a V-a la o scoala din Braila, urmind cu regularitate cursurile.
Mama copilului doreste reabilitarea acestuia, dar uneori este neputincioasa, deoarece copilul nu o asculta in totalitate, iar din partea sotului nu are nici un fel de sprijin.
Tatal nu se implica in educatia fiului sau deoarece "s-a saturat", il ignora, pentru a nu se simti obligat sa ii aplice corectii fizice, acestea neavind efect. Tatal considera ca pustiul este imposibil de controlat.
Pe toata perioada supravegherii specializate si pina in prezent, potrivit declaratiilor scrise si verbale ale mamei, copilul nu a mai savirsit alte fapte antisociale, iar Parchetul de pe linga Judecatoria Braila nu a mai emis nici o sesizare pe numele acestuia. Baiatul a renuntat si la anturajul impreuna cu care a savirsit cele doua infractiuni. Astfel, el a dat dovada reabilitarii, prin colaborarea cu membrii echipei din cadrul DGASPC, cu parintii si cadrele didactice ale scolii unde este elev in prezent. Acez caz demonstreaza ca un copil poate fi lesne reabilitat daca exista interes. Mai important este insa prevenirea savirsirii unor fapte antisociale de catre minori.
