• în acest an, diferența între cele două sărbători marcate de catolici și ortodocși este de peste o lună • Biserica Romano-Catolică va sărbători Paștele pe 31 martie, în timp ce Biserica Ortodoxă pe 5 mai • anul acesta, Lăsata Secului pentru Postul Paştelui la ortodocși este duminică, 17 martie, iar începutul Postului Paştelui va fi marcat solemn în ziua următoare, 18 martie
Miercuri, 14 februarie, creştinii romano-catolici din Brăila și din toată lumea au început Postul Paştelui sau Postul Mare. I se mai spune și „Miercurea Cenușii”, pentru că este marcată de post și abstinență. Pentru catolici, Postul Paștelui reprezintă un timp de pregătire pentru solemnitatea Învierii Domnului.
Potrivit Arhidiecezei Romano-Catolice București, prima zi de post la creştinii romano-catolici este întotdeauna într-o zi de miercuri, aceasta fiind denumită „Miercurea Cenuşii”. În această zi, credincioşii catolici îşi fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte şi pe haine, ca semn al pocăinţei.
În acest an, Postul Paştelui la creştinii romano-catolici a început pe 14 februarie, în timp ce creştinii ortodocşi încep Postul Paştelui abia pe 18 martie (Lăsata Secului va fi pe 17 martie). Totodată, Paştele Catolic va fi sărbătorit pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai.
Postul propriu-zis la catolici permite numai o masă pe zi „pe săturate”. Dimineaţa şi seara se permite doar puțină hrană. Totodată, sunt obligaţi la legea postului toţi credincioșii care au împlinit vârsta de 21 de ani, până la cei de 60 de ani. În timpul postului catolic, credincioșii au voie să mănânce ouă, brânză, lapte. Trebuie evitat doar consumul de carne, cu excepția celei de pește. Pentru credincioşii ortodocşi, însă, în perioada de post produsele de origine animală sunt interzise cu desăvârșire, cu excepția zilelor cu dezlegare la pește.
Postul Mare, timp de penitenţă pentru catolici
Postul Paștelui reprezintă, prin excelență, un timp de pocăință pentru creștinii catolici. Atitudinea şi comportamentul creştinului trebuie să fie marcate de o formă de „renunţare la sine”. Înainte de Învierea Domnului, sunt sărbătorite Floriile și Săptămâna Mare, la fel ca la ortodocși. Intrarea lui Iisus în Ierusalim (Floriile) este marcată în calendarul romano-catolic 2024 pe data de 24 martie.
Pe parcursul Săptămânii Mari, pregătirile sunt asemănătoare cu ale ortodocşilor.
Credincioșii își primenesc locuințele și gospodăriile, iar pentru ziua de Paște se pregătesc mai multe feluri de mâncare: cozonaci, preparate din carne de miel, ouă vopsite.
Importante pentru catolici sunt şi pregătirile sufleteşti. Majoritatea credincioşilor aleg să se spovedească şi să se împărtăşească joi sau vineri, înaintea Învierii Domnului. În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. Asta pentru că (este scris în Geneză, în prima carte a Bibliei) atunci când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o ramură de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării cu oamenii și cu Dumnezeu.
În Sâmbăta Mare, catolicii participă la o slujbă religioasă unde se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. Printre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere se regăsesc: binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările adresate lui Iisus Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Iisus Hristos Înviat. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită). Apoi se face procesiunea (se înconjură biserica) de către preoţi şi credincioşi.
Paștele, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare. La fel ca în fiecare an, în Duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „URBI ET ORBI”.
În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, catolicii se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban de argint - simbolurile sănătăţii şi ale belşugului. Un obicei care se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor. O altă tradiție este „vânătoarea de ouă” în grădini sau case.
Pentru masa de Paște, se gătesc mai ales preparate din miel. Cea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În zilele noastre, este folosit și parfumul. Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele de catolici (mai ales în Ardeal).
Paștele 2024. De ce se sărbătorește la date diferite
Învierea Domnului (Sfintele Paşti) este cea mai mare sărbătoare a Bisericii Creștine. Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine cont de două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocţiul de primăvară, altul cu data schimbătoare - luna plină. Astfel, data Paştelui variază în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi). Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, reformaţi și culte neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025, la data de la 20 aprilie.
