Mergi la conţinutul principal

Costul mizeriei

• brăilenii care îşi achită cu conştiinciozitate taxele nu vor avea încotro şi vor achita cu 50% mai mult decât anul trecut pentru serviciile de salubrizare • în ciuda protestelor vehemente ale alergătorului singuratic Costel Mărgărit, Primăria nu dă niciun semn că ar vrea să revină asupra deciziei de mărire a taxei de salubritate • totul reprezintă, de fapt, o amendă plătită către Fondul de Mediu, pentru că Brăila nu a reuşit să scadă cantitatea de deşeuri aruncată la groapa de gunoi • cetăţenii buni-platnici vor suporta singuri această neputinţă a autorităţilor locale şi judeţene, care, deşi au avut la dispoziţie 117 milioane de lei, bani europeni, nu au reuşit să implementeze în ultimii trei ani un Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor • o vină au şi acei brăileni pentru care noţiuni ca bun-simţ, civilizaţie sau colectare selectivă încă nu s-au inventat

 

Protestul brăileanului Costel Mărgărit, care aleargă de unul singur prin faţa Primăriei deoarece consideră mărirea taxei de salubritate de la 7,15 lei la 11 lei/lună/persoană ca fiind un abuz comis de autorităţile locale împotriva cetăţenilor, va rămâne, cel mai probabil, fără nicio finalitate. Chiar dacă, în week-end-ul trecut, alături de Mărgărit au mai alergat, simbolic, câţiva nemulţumiţi, inclusiv consilierul local independent Lucian Căprariu, nu există niciun semnal că mai-marii Primăriei ar intenţiona să anuleze acea creştere substanţială a taxei de salubritate. Primarul Marian Dragomir a refuzat în mod sistematic să facă vreun comentariu referitor la protestul lui Mărgărit, amintind de fiecare dată că mărirea taxei - măsură luată la mijlocul lunii decembrie 2016 - este motivată de prevederile legislative intrate recent în vigoare, prin care se suprataxează deşeurile intrate în plus la groapa de gunoi. Mai exact, spune primarul, prin Ordonanţa de Guvern nr. 196, emisă în 2005, dar aplicată abia de la 1 ianuarie 2017, se instituie o suprataxă de 80 lei/tonă, fără TVA, pentru deşeurile care ajung în plus la groapa de gunoi, faţă de anul precedent. În mod normal, pentru ca România să respecte angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană, fiecare UAT ar trebui să reducă în fiecare an cu 15% deşeurile depozitate la gropile de gunoi. Cantitatea de deşeuri produsă de Brăila în 2015 a fost de 45.692 tone, iar în 2016 au ajuns la Depozitul Ecologic de la Muchea, potrivit statisticilor municipalităţii, 49.000 tone, deci cu circa 3300 t în plus faţă de anul precedent. Prin urmare, Brăila este bună de plată, fiindcă, în loc să arunce cu 15% mai puţin gunoi, a aruncat cu câteva mii de tone în plus.

Practic, prin instituirea acestei suprataxe, autorităţile de la Bucureşti, îmboldite de regulile impuse de Uniunea Europeană, încearcă să încurajeze colectarea selectivă a deşeurilor, astfel încât la gropile de gunoi să nu mai ajungă materiale ce pot fi reciclate şi reintroduse în circuitul economic, precum ambalajele de plastic şi metal, hârtia sau sticla. La Brăila, la fel ca în multe alte oraşe din ţară, colectarea selectivă încă se menţine la un stadiu primitiv, departe de standardele occidentale. Iar pentru asta, cineva trebuie să plătească! Conducerea Primăriei, laolaltă cu consilierii locali, care au votat în unanimitate mărirea taxei de salubritate, a aruncat pisica moartă pe umerii cetăţenilor, obligându-i să plătească, de la 1 ianuarie, cu 50% mai mult pentru serviciile de colectare a deşeurilor.

Efortul financiar nu este deloc de neglijat, în contextul în care taxa anuală plătită de fiecare brăilean creşte de la 85,8 lei, cât a fost în 2016, la 132 lei, în 2017. Fiecare persoană va plăti, aşadar, cu 46,2 lei în plus pentru serviciile de salubritate în acest an. Pentru o familie formată din două persoane, se va plăti cu 92,4 lei mai mult, pentru o familie cu trei membri, ridicarea gunoiului va fi mai scumpă cu 138,6 lei, şi tot aşa.

Evident, unii se întreabă de ce a trebuit ca această suprataxă să fie suportată de cetăţeni şi nu de cei care ar fi trebuit să facă în aşa fel încât oraşul Brăila să beneficieze deja de o colectare selectivă care să scadă substanţial cantitatea de deşeuri aruncată la groapă. Campionul nemulţumiţilor, singurul care a luat o atitudine tranşantă faţă de această problemă, protestatarul Costel Mărgărit, cel care a alergat cu pancarte în faţa Primăriei chiar şi în zilele cu viscol şi ger, tocmai asta se întreabă: “De ce plătesc eu, Primare, pentru incompetenţa altora!?”. Mărgărit, dar şi alţii mai comozi, care îşi strigă nemulţumirea din confortul propriilor case, pe reţelele de socializare, spun că suprataxa ar trebui suportată de responsabilii din cadrul Primăriei şi Consiliului Judeţean, de operatorii de salubritate şi de firma care administrează depozitul de deşeuri de la Muchea (Tracon SRL n.n.), locul unde ajung gunoaiele brăilenilor.

Într-un punct de vedere acordat, ieri, cotidianului nostru, primarul Marian Dragomir a recunoscut că, din punct de vedere legal, suprataxa ar fi trebuit plătită de administratorul depozitului ecologic, adică de Tracon. “În lege aşa scrie, că proprietarul gropii de gunoi trebuie să achite pentru surplusul de deşeuri depozitat acolo. Dar dacă noi am fi lăsat acest efort financiar asupra sa, am fi ajuns la situaţia să se închidă groapa şi să nu mai avem unde să depozităm deşeurile colectate de la populaţie”, ne-a spus primarul.

Dincolo de nemulţumirile exprimate mai mult sau mai puţin făţiş, dincolo de faptul indubitabil că bugetele familiilor de bună credinţă, care îşi plătesc cu conştinciozitate taxele, vor fi afectate de această problemă, realitatea din Brăila ne arată că suntem la ani-lumină distanţă de lumea civilizată, din multe puncte de vedere. Suntem înapoiaţi rău din punct de vedere administrativ, în contextul în care judeţul Brăila nu a fost în stare să pună în funcţiune la termenul prevăzut un Sistem Integrat de Management al Deşeurilor, deşi a avut la dispoziţie un buget uriaş, de 117,5 milioane de lei. În plus, stăm prost, spre foarte prost, cu gradul de civilizaţie, dat fiind că încercările timide de până acum de colectare selectivă a deşeurilor, au sfârşit lamentabil, înecate în hoţie şi nesimţire.

 

Un purcoi de bani pentru o grămadă de probleme

După cum v-am mai informat în repetate rânduri, la ora actuală ar fi trebuit să funcţioneze „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila”, proiect care a implicat o investiţie uriaşă, în  valoare totală de 117,5 milioane de lei, inclusiv TVA, din care 103,1 milioane de lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat al României. De la bugetul judeţului, contribuţia a fost de 1,04 milioane lei, restul de 13 milioane de lei fiind sumă neeligibilă, conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu. Prin implementarea noului sistem se doreşte ca deşeurile să fie colectate selectiv,  cu alte cuvinte să se arunce efectiv doar gunoaiele ce nu mai pot fi recuperate, în timp ce materialele plastice, sticla, hârtia, deci deşeurile reciclabile, să fie adunate separat, prelucrate şi reintroduse în circuitul de producţie. Se mai vrea, totodată, ca de colectarea şi transportul deşeurilor să se ocupe un operator unic, la nivelul întregului judeţ. Acesta va acţiona atât în municipiul Brăila cât şi în cel mai îndepărtat cătun. Un alt operator unic va administra staţiile de sortare a deşeurilor reciclabile, prevăzute în proiect.

Odată cu intrarea în funcţiune a Sistemului de management integrat al deşeurilor, judeţul Brăila va fi împărţit pe trei zone. Zona 1 cuprinde municipiul Brăila şi comunele din zona periurbană dar şi cele două comune - Măraşu şi Frecăţei - din Insula Mare a Brăilei. Aceste unităţi administrativ-teritoriale vor fi deservite de o Staţie de Sortare şi Tratare Mecano-Biologică, care ar fi trebuit să funcţioneze deja la Vădeni, dar care nu a fost adusă nici măcar la stadiu de fundaţie. Contractul, în valoare de 25,2 milioane de lei, a fost atribuit asocierii  SC “Efacec Central Europe Limited” SRL, SC “Efacec Engenharia e Sistemas” SA, SC “Teloxim Con” SRL. După cum ne-au informat responsabilii de proiect din cadrul Consiliului Judeţean, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 23 martie 2015. “Termenul de realizare a activităţii de proiectare era de 4 luni şi s-a realizat în 9 luni, înregistrându-se întârzieri în predarea Proiectului tehnic. Ulterior, antreprenorul a constatat existenţa unor erori de proiectare şi a solicitat optimizarea proiectului. Întrucât execuţia lucrărilor a avut un ritm foarte lent, de doar 1% într-un interval de 20 de luni, autoritatea contractantă a reziliat contractul, urmând să relanseze achiziţia pentru realizarea acestui contract de proiectare şi execuţie”, ne-a informat Ionel Epureanu, vicepreşedintele CJ Brăila. Cu alte cuvinte, totul începe aproape de la zero, în condiţiile în care staţia ar fi trebuit să fie deja funcţională la ora actuală. Tot ce s-a făcut, însă, este o alveolă care poate fi văzută pe şoseaua Brăila - Focşani, la circa 5 kilometri de la ieşirea din municipiu. Este vorba practic de conectarea la drumul naţional a drumului de acces spre staţia de sortare ce urmează să fie construită în apropierea satului Pietroiu, comuna Vădeni, la doi paşi de depozitul ecologic al firmei “Tracon”. Avem, aşadar, conexiunea staţiei la drumul naţional, numai că staţia propriu-zisă nu există încă şi nu se ştie când anume va fi făcută.

Sistemul a fost astfel gândit încât, după sortarea deşeurilor reciclabile în cadrul acestei viitoare staţii de lângă Pietroiu, ceea ce rămâne este prevăzut să ajungă la Depozitul Ecologic învecinat, al SC “Tracon” SRL.

Zona 2 prevăzută în proiect cuprinde oraşul Ianca şi comunele din partea de nord-vest şi din centrul judeţului, cu un total de 112.618 locuitori, ce vor fi deservite de Staţia de Sortare şi de Depozitul Ecologic realizate la Ianca. Depozitul a fost inaugurat în iulie 2015, iar staţia de sortare în iunie 2016. Ambele obiective au costat în total 22,1 milioane de lei. Contractul de execuţie a fost câştigat de asocierea “Iridex Grup Construcţii” SRL, SC “Hidroconstrucţia” SA şi “Argif Proiect” SRL. 

Zona 3 cuprinde oraşul Însurăţei şi comunele din partea de sud-vest a judeţului - în total 46.000 de locuitori. Operatorul unic va colecta deşeurile şi le va transporta la Staţia de Transfer Însurăţei, ce a fost inaugurată în luna noiembrie a anului trecut. Realizarea sa a costat 4,4 milioane de lei, iar constructor a fost “Iridex Grup Construcţii” SRL. Deşeurile colectate cu autospeciale din satele învecinate şi duse la staţia de transfer de la Însurăţei vor fi încărcate în mijloace de transport de mare capacitate, pentru a fi transportate la Staţia de Sortare Ianca sau la Depozitul Ecologic Ianca, după caz.

Cam aceasta este, în linii mari, situaţia megainvestiţiei în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Brăilei. La ora actuală, Staţia de Sortare şi Depozitul Ecologic de la Ianca sunt finalizate, însă stau în conservare, deoarece nu există un operator care să le deservească. La fel se întâmplă şi cu Staţia de Transfer de la Însurăţei. Ambele obiective zac nefolosite fiindcă a treia verigă, şi cea mai importantă, - Staţia de Sortare de la Vădeni - este încă în stadiu de proiect. Până la finalizarea acesteia, nu poate fi desemnat prin licitaţie un operator unic care să admistreze toate cele trei componente ale sistemului. Tot din acest motiv nu s-a organizat încă licitaţie nici pentru desmnarea unui operator unic care să colecteze şi să transporte deşeurile de pe raza întregului judeţ, inclusiv din municipiul Brăila. Conducerea CJ ne-a informat, însă, că, deşi construirea Staţiei de Sortare de la Vădeni va mai dura o perioadă nedeterminată, în lunile care urmează se va scoate, totuşi, la licitaţie postul de operator unic de colectare şi transport a deşeurilor. Sistemul care, potrivit termenului iniţial, ar fi trebuit să fie pe deplin funcţional încă din noiembrie 2015, ar putea începe să funcţioneze undeva spre sfârşitul anului 2017, chiar dacă va pleca la drum şchiopătând, în lipsa uneia dintre cele mai importante componente.

 

Pubele pentru toată lumea, arse de soare, fripte de ger

Dacă Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor ar fi fost pus deja în funcţiune, probabil că la ora actuală Brăila ar fi putut să ducă la groapa de gunoi cu 15% mai puţine deşeuri decât în anul precedent, iar suprataxa de mediu nu ar fi mai trebuit plătită, deci taxa de salubritate nu s-ar fi mai mărit într-un asemenea hal. Cam asta spune şi primarul Marian Dragomir, care trage nădejde că, totuşi, anul acesta vom avea un operator unic al cărui obiectiv principal va fi colectarea selectivă şi reducerea cantităţii de deşeuri duse la groapă. Edilul-şef al Brăilei este conştient că, în lipsa staţiei de sortare de la Vădeni, sortarea deşeurilor va fi foarte dificilă, însă spune că măcar, prin implementarea sistemului, municipiul Brăila va beneficia de recipiente de colectare noi, care le vor fi puse la dispoziţie gratuit cetăţenilor. Una dintre componentele Sistemului Integrat a fost achiziţionarea a 191.893 recipiente de colectare selectivă a deşeurilor, adică pubele cu capacităţi de 60 litri, 120 l, 240 l, containere de 18 metri cubi şi de 1,1 mc, respectiv recipiente de compostare individuală a deşeurilor vegetale din gospodăriile aflate în mediul rural. Toate acestea au costat 23,9 milioane lei. S-au cumpărat, de asemenea, şi două autocamioane pentru deşeuri periculoase, în valoare totală de 1,5 milioane lei. Ideea e că fiecărei gospodării din judeţul şi municipiul Brăila i se vor aloca, gratuit, pubele pentru a pune separat gunoiul menajer de materialele reciclabile - plastic, hârtie, sticlă. Partea proastă este că toate aceste pubele au fost achiziţionate încă din 2015, iar de atunci sunt depozitate în diverse spaţii puse la dispoziţie de Primăriile localităţilor brăilene. Unele stau sub cerul liber expuse intemperiilor de tot felul - caniculă, ploi, respectiv ger sau viscol - aşa încât, cel mai probabil, plasticul din care sunt făcute este deja afectat. Nu trebuie să ne mire, deci, dacă bietele pubele nu vor mai fi la fel de rezistente ca unele noi atunci când, în sfârşit, vor fi distribuite şi puse în funcţiune de beneficiarii lor.

 

Cum eşuează colectarea selectivă în civilizaţia brăileană

Beneficiind de pubelele primite gratuit, brăilenii vor începe, cel puţin teoretic, în viziunea celor care au gândit proiectul de management integrat al deşeurilor, să colecteze selectiv în propriile gospodării, punând plasticul la plastic, hârtia la hârtie, iar dozele de aluminiu de la sucuri sau bere la metal. Cât de bine va funcţiona acest lucru rămâne de văzut. Cert este că încercările de până acum de a-i determina pe brăileni să colecteze selectiv au fost sortite eşecului. Acuzaţi că nu s-au implicat suficient în implementarea colectării selective, cei trei operatori de salubritate care activează pe raza municipiului Brăila afirmă că au încercat să pună pe picioare un astfel de sistem, dar s-au lovit de indiferenţa şi lipsa de civilizaţie a localnicilor. “Noi am înfiinţat, încă din 2014, 50 de puncte de selectare, în sectorul nostru de activitate (zona Vidin, Brăiliţa n.n.). La început, aveam câte trei «clopote», acele tomberoane speciale, din plastic, pentru fiecare fracţie - plastic, hârtie, sticlă. Treaba a mers bine vreo câteva luni, apoi cantitatea de deşeuri reciclabile adusă de populaţie a scăzut din ce în ce mai mult, iar în loc de hârtie sau PET-uri au început să depoziteze gunoaie menajere. Între timp, situaţia s-a degradat şi mai tare. Ne-au vandalizat acele clopote, le-au spart, le-au incendiat. Din trei containere, câte aveam iniţial, am mai ţinut doar câte două. PET-uri nu prea mai reuşim să colectăm fiindcă le iau oamenii străzii, iar clopotele sunt pline cu tot felul de mizerii. Am găsit chiar şi leşuri de animale intrate în putrefacţie. Avem adrese scrise din partea unor asociaţii de proprietari care ne cer să luăm acele containere de lângă blocurile lor, fiindcă nu mai pot să suporte mizeria depusă în ele. Numai probleme avem, din punctul ăsta de vedere, al colectării selective. Noi ne-am străduit, am încheiat un parteneriat cu societatea «Eco Rom» din Bucureşti pentru predarea materialelor reciclabile, am cheltuit o mulţime de bani cu achiziţionarea acestor containere speciale, însă treaba nu merge cum ar trebui. Există o mare indisciplină din partea unei părţi a populaţiei”, ne-a declarat Alexandru Micu, directorul societăţii de salubritate “Eco” SA Brăila.

De atitudinea unora dintre brăileni se plânge şi conducerea operatorului de salubritate “Braicata” SA, care a încercat încă din 2009 să implementeze un sistem de colectare separată a materialelor reciclabile, montând în mai multe zone din municipiu celebrele clopote galbene, verzi şi albastre. Directorul Georgică Voiculeţ ne-a spus că, la început, brăilenii foloseau cât de cât civilizat acele recipiente. Ulterior, au intrat în scenă oamenii străzii, care iau ambalajele din plastic şi, mai nou, şi hârtia din interior. “Aceştia fură, practic, nişte bunuri aflate în proprietatea municipalităţii”, este de părere directorul Voiculeţ.

Unii brăileni acuză operatorul de salubritate că, oricum, nu ridica separat deşeurile colectate în acele clopote. “Am văzut cu ochii mei cum au deşertat totul la grămadă, PET-uri şi hârtie, într-o maşină de gunoi. Ce fel de colectare selectivă este asta?!”, se întreabă Codruţa Nedelcu, preşedintele organizaţiei ecologiste “Arin” Brăila. Directorul Voiculeţ afirmă, însă, că firma pe care o reprezintă are de câţiva ani o mică staţie de sortare, unde deşeurile respective erau separate, înainte de a fi trimise la firmele specializate în reciclare. “M-ar fi costat mai mult să trimit maşina de două ori, pentru a colecta din fiecare recipient separat, decât dacă le iau amestecate şi le sortez după aceea”, ne-a explicat directorul “Braicata”.

Acelaşi operator de salubritate a încercat, începând din vara anului trecut, să implementeze un proiect pilot de colectare selectivă, prin împărţirea către populaţie a unor saci în care fiecare gospodărie să pună separat PET-uri şi hârtie. Acţiunea s-a derulat într-o zonă relativ centrală a municipiului, în Călăraşi 2, pe străzile Mioriţei, Sandu Aldea sau Plutinei. Rezultatul a dezamăgit: la început s-au adunat zece saci, de la cele câteva sute de case din perimetrul respectiv, iar apoi s-au adunat doar doi saci. “Am făcut campanie de informare în zonă, cu pliante împărţite din poartă în poartă. S-au dat saci gratuit, tot ce aveau de făcut cetăţenii era să pună deşeurile reciclabile separat şi să îi predea la maşina care venea special pentru ele, într-o zi anunţată dinainte. Populaţia a fost reticentă şi nu înţelegem de ce”, ne-a mai spus directorul Voiculeţ.

Începând din 2016, Primăria Brăila îi penalizează pe cei trei operatori de salubritate - Braicata, RER şi Eco - oprindu-le câte 15% din sumele facturate, pe motiv că nu au implementat o colectare mai eficientă a deşeurilor reciclabile. Evident, cele trei firme sunt nemulţumite de această măsură, spunând că nu pot fi acuzate că nu au încercat să facă ceva în acest sens. Inclusiv RER a luat anumite măsuri, axate pe colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie.

 

Zeci de mii de restanţieri la plata gunoiului

De altfel, municipalitatea are mari restanţe de plată către firmele de salubritate, în special către Braicata şi RER, pentru activitatea prestată în 2016. Din cauza încasărilor slabe a taxei de salubritate, facturile nu s-au mai plătit la timp începând din luna august a anului trecut. Aici, vina aparţine acelor brăileni care refuză în mod constant să plătească pentru ridicarea gunoiului, preferând - mulţi dintre ei - să îşi arunce deşeurile pe domeniul public. Primarul Marian Dragomir ne-a informat că, dintr-un total de 137.000 de persoane luate în evidenţă, 17.391 nu şi-au achitat taxa de salubritate aferentă anului 2016. “Astfel de atitudini nu i vor mai fi tolerate. Împotriva contribuabililor respectivi a fost începută procedura executării silite, cu penalităţile aferente”, ne-a declarat edilul-şef.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu