Megaproiectul de 95 milioane de euro, bani europeni pe POS Mediu, vizând reţeaua de apă-canal din întreg judeţul, avansează cu viteza melcului, poticnindu-se în procedurile de atribuire a contractelor de lucrări. Asta în condiţiile în care acest proiect este pe lista zero de priorităţi a Guvernului României şi pentru care ţara noastră s-a angajat în faţa UE să grăbească implementarea. De altfel, chiar oficialii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional au avertizat România că proiectele prioritare accesate şi asumate de ţara noastră, printre care şi cel de la Brăila, au un grad mult prea mic de implementare. Executivul s-a angajat să ridice gradul de execuţie aproape de 50%, însă deocamdată media naţională nu depăşeşte nici 10% din punct de vedere al execuţiei lucrărilor. În cazul Brăilei, întârzierile au fost generate, după cum explică chiar beneficiarul, de contestaţii peste contestaţii formulate de participanţii la licitaţii. Singurul contract aflat la acest moment în instanţă este proiectul ce vizează comuna Gropeni, cu o valoare estimată de 73 milioane de lei (fără TVA), iar de dosar se ocupă Curtea de Apel Galaţi. Una peste alta, proiectele deja atribuite au acum o întârziere la jumătate faţă de termenele asumate din contractele încheiate. "Se recuperează până la finele anului!", a dat asigurări Compania de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea Brăila, ca beneficiar al acestui proiect.
Situaţie îngrijorătoare privind implementarea proiectelor asumate ca prioritare de Guvern şi având buget finanţat de UE: Brăila este nominalizată ca având probleme cu ritmul lent de înaintare a lucrărilor. Concret, dacă la finele anului trecut gradul de execuţie era de 1,5%, la finele perioadei analizate, 30 iunie 2012, creşterea a fost de 1,3 procente, mai precis a urcat la 2,79%. Cea mai recentă evaluare făcută pe acest proiect arată că gradul de implementare a crescut în prezent la circa 5%.
Lista proiectelor cu finanţare UE considerate ca prioritare de către Executivul român, incluzând şi Brăila, a fost convenită de Guvern cu oficialii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional la sfârşitul anului trecut. Pentru multe dintre aceste proiecte, Executivul se angajase să ridice gradul de execuţie aproape de 50%.
Contestaţii peste contestaţii la proiectele de lucrări
O analiză amănunţită privind gradul de implementare a megaproiectului de 95 milioane de euro ce vizează judeţul nostru arată că marea problemă o reprezintă, în continuare, atribuirea contractelor pe componentele poiectului. De exemplu, din totalul de 12 contracte ce compun acest proiect, doar jumătate au fost atribuite, iar lucrările au fost efectiv începute. La celelalte şase, procedurile de atribuire au fost contestate de participanţi şi ofertanţi, dintre care la 5 dintre ele au fost reluate pur şi simplu licitaţiile.
Dar să le luăm pe rând, cu o scurtă prezentare a fiecărui contract în parte şi stadiul de implementare.
Aşa cum am spus, probleme sunt la 6 contracte însemnând aproape 194 milioane de lei (fără TVA): cel mai mare este cel care vizează Gropeniul - 73,7 milioane de lei valoarea estimată a contractului, urmează Făureiul cu 11,83 milioane lei, Însurăţei - 22,91 milioane lei, Ianca - 34 milioane lei, Viziru - 27 milioane lei şi Tufeşti - 24,32 milioane lei.
"Firmele interesate şi participante la licitaţii au contestat aproape fiecare pas al procedurilor şi s-a ajuns inclusiv în instanţă. La proiectul de la Gropeni, de exemplu, urmare a contestaţiilor depuse la CNSC, comisia de evaluare a reevaluat ofertele şi a întocmit raportul procedurii încă din luna mai, anul acesta. În iunie, cazul a ajuns la Curtea de Apel Galaţi, unde s-a cerut suspendarea procedurii de atribuire până la judecarea pe fond a celor trei plângeri formulate către instanţă. Termenul de soluţionare comunicat de CA Galaţi este miercuri, 25 iulie. Despre celelalte cinci contracte vă pot spune că s-au depus contestaţii pentru toate documentaţiile de atribuire, iar urmare a deciziilor CNSC, toate modificările dispuse au fost publicate în SEAP, în erate ataşate anunţurilor de participare, inclusiv s-au publicat în SEAP şi notele de clarificare solicitate de potenţialii ofertanţi. Toate anunţurile de licitaţii lansate în SEAP pentru aceste 5 contracte au termene limită de depunere a ofertelor, acum, în luna aceasta", ne-a declarat Mihail Chiriţă, directorul CUP Dunărea Brăila. De asemenea, a explicat că un alt motiv de întârziere a fost şi complexitatea elaborării documentaţiei tehnice pentru fiecare contract în parte, mai ales acolo unde lucrările vizează mai mult decât o extindere a reţelei de apă-canal. "De exemplu, la contractul privind reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare pe străzi din municipiul Brăila, unde nu a fost vorba decât de reţele de conducte, partea de proiectare a mers mult mai repede. Drept dovadă, pe multe străzi prinse în proiect lucrările deja au fost finalizate. Mai precis, dacă discutăm de progresul fizic aferent acestui contract, din planificarea de 15,65% realizarea efectivă este de 15,01", a mai spus Chiriţă.
"Tancrad" a prins până acum două contracte "frumuşele"
Aceeaşi explicaţie care pune întârzierile în execuţie pe seama complexităţii lucrărilor de proiectare este valabilă şi pentru celelalte contracte atribuite deja.
La acest capitol trebuie spus că este vorba despre patru contracte de lucrări şi două de asistenţă.
Cel mai mare contract atribuit până acum este cel care vizează staţia de la Chiscani, cu o valoare de atribuire de 70,7 milioane lei şi a fost adjudecat de către asocierea "Tancrad" - "Arcon AG" SRL în iulie 2011. Pentru acest proiect gradul de execuţie la acest moment este de 3,07% dintr-o planificare de 7,05%. "Contractorul a anunţat intenţia de a începe şi lucrările la reabilitarea unui decantor şi a unui rezervor de la Staţia Tratare Chiscani, respectiv Complexul Apollo, precum şi la reabilitarea şi extinderea reţelei de apă pe străzile Crinului şi Mircea Mălăeru", a punctat directorul CUP Dunărea.
Al doilea proiect, de asemenea adjudecat şi aflat în curs de execuţie, este cel legat de Aglomerarea Brăila, unde se pune problema reabilitării şi extinderii reţelei de apă-canal pe mai multe străzi din oraş. Are o valoare de 34,6 milioane lei şi a fost câştigat de asocierea "Tancrad" - "Arcon AG" SRL, în august 2011. "Contractorul şi-a anunţat intenţia de a începe lucrul şi la străzile Enăchiţă Văcărescu, Horia şi Caisului, cu o lungime de peste 1.200 m", a explicat Chiriţă.
Al treilea contract ca valoare este cel care vizează reabilitarea şi extinderea staţiei de tratare ape uzate în aglomerarea Însurăţei - 14,33 milioane lei. A fost atribuit în septembrie anul trecut către firma "Ocide Construccion" SA. "Aici vă pot spune că asocierea ne-a comunicat că a definitivat proiectul tehnic pentru reabilitarea staţiei şi că a început efectiv şi lucrările de demolare în incinta staţiei de epurare de la Însurăţei", a completat sursa citată, punctând că execuţia a ajuns la 2,22% faţă de planificarea de 11,9%.
În fine, ultimul contract de lucrări este cel cu o valoare de 11,05 milioane lei, câştigat de asocierea "Grupo Empresarial Magenta" SA - SC "Incopro Design" SRL cu grad de execuţie de 1,37% faţă de planificarea de 9,28%.
Toate aceste contracte au termenul de finalizare 31 decembrie 2013.
Decontările cu Bucureştiul merg strună
"Revin cu explicaţia că, de fapt, fiecare dintre aceste patru contracte include şi partea de proiectare care, iată, a durat ceva mai mult din cauza complexităţii. Dar din discuţiile cu fiecare dintre contractori am primit asigurări că până la finele anului vor fi recuperate toate aceste întârzieri. Privind în ansamblu întreg proiectul, pot afirma că întârzierile au fost generate şi de o serie de imperfecţiuni ale Legii Achiziţiilor Publice care conduc la situaţia în care se formulează foarte multe contestaţii. Dar pentru fiecare contract în parte există modalităţi de recuperare a întârzierilor. Deocamdată, niciunul dintre contractori nu a solicitat vreo prelungire a termenului de execuţie. În ce priveşte plăţile lucrărilor efectiv efectuate şi recepţionate, vă pot spune că sunt la zi şi nu sunt probleme cu decontarea în relaţia cu Ministerul Mediului. De altfel, spre deosebire de programul ISPA, pe care noi am mai avut un proiect, pe POS - Mediu decontarea se face la 7 zile şi nu la 45 de zile", a mai spus Mihail Chiriţă. De asemenea, sursa citată a mai adăugat că ministerul a emis un ghid privind achiziţiile publice pe proiecte finanţate prin POS Mediu şi a fost deja publicat în Monitorul Oficial al României. Aceasta ar fi în opinia lui Chiriţă modalitatea prin care se simplifică mult din lucrurile legate de atribuirea contractelor pe POS - Mediu.
Trebuie spus că proiectul de asistenţă tehnică pentru proiectarea şi supervizarea lucrărilor cu o valoare de 11,23 milioane de lei a fost atribuit "Halcrow România" SRL, în asociere cu "Romproed" SA, în timp ce de asistenţa tehnică pentru managementul de proiect şi publicitate se ocupă "Hill International NV & Hill International Bucharest". Acest contract are o valoare de atribuire de aproape 8,5 milioane de lei.
Întreg proiectul are o valoare estimată de 408,82 milioane de lei fără TVA, din care 77,18% reprezintă grantul european, 11,8% este contribuţia de la bugetul de stat, 1,81% contribuţia comunităţilor unde se fac lucrările şi 9,21% este contribuţia CUP Dunărea, ca operator public al serviciului de apă-canal în întreg judeţul.
"Noi am făcut presiuni să înceapă efectiv lucrările!"
"Noi, ca municipalitate, nu avem decât o bucăţică din acest proiect de o anvergură mult mai mare. Din punctul nostru de vedere, am făcut presiuni pentru demararea urgentă a lucrărilor şi, drept urmare, pe această componentă lucrurile sunt cele mai avansate ca grad de implementare. Vom menţine o monitorizare a derulării proiectului pe municipiu şi cred că vor fi recuperate întârzierile mici care există. În continuare, problema principală la celelalte contracte rămâne atribuirea lor, pentru că sunt foarte multe contestaţii, iar procedura asta trage de timp şi întârzie mult. De altfel, noi am avut astfel de experienţă la alte contracte mari, aşa cum este cazul la Bulevardul Dorobanţilor, unde de la lansarea licitaţiei şi până s-au început lucrările efectiv a durat aproximativ 2 ani", ne-a declarat primarul Municipiului, Aurel Simionescu.
CE a arătat deja un cartonaş galben României
La începutul acestei luni, reprezentanţii Comisiei Europene au transmis ambasadorului României la UE că au constatat că planul de măsuri prioritare pentru creşterea capacităţii de absorbţie de fonduri europene a eşuat, că autorităţile de execuţie refuză asistenţa instituţiilor financiare şi că administraţia este "paralizată" în actualul context naţional, după cum se arată într-un document oficial.
Ca răspuns la aceste informaţii, Guvernul a transmis un comunicat în care minimalizează importanţa avertismentelor primite din partea Comisiei Europene, arătând că acestea reprezintă doar "o abordare generală" a Comisiei faţă de România privind implementarea Planului de absorbţie a fondurilor UE. De punctat este faptul că zilele trecute, patru misiuni de audit din partea Comisiei Europene şi-au încheiat verificările în România pe programele majore accesate de ţara noastră prin POR (Programul Operaţional Regional), POS (Programul Operaţional Sectorial), POS - Mediu şi POS - Transporturi. Principalele suspiciuni ale Comisiei Europene sunt legate de conflictele de interese de la nivelul primăriilor, consiliilor locale şi judeţene, unele dintre autorităţile locale fiind bănuite că au realizat caiete de sarcini cu dedicaţie pentru anumite firme. Urmează ca ţara noastră să primească în cel mai scurt timp concluziile acestor auditări.
