Slabe şanse ca staţiunea Lacu Sărat să beneficieze de investiţii care să îi schimbe, în acest sezon estival, aspectul actual, atât de ponosit şi trist! Autorităţile locale fac ceea ce au tot făcut în ultimii 10 - 15 ani: vorbesc multe, promit şi mai multe, dar nu realizează nimic concret. Iar timpul trece implacabil şi staţiunea se degradează de la sezon la sezon, oferindu-le puţinilor turişti care încă îi mai "trec pragul" mai degrabă senzaţii de deprimare decât de relaxare şi bună dispoziţie.
Marea problemă a staţiunii şi motivul oferit constant de autorităţi la întrebarea "de ce nu se face nimic?" este disputa dintre municipiul Brăila şi comuna Chiscani. Ambele Unităţi Administrativ-Teritoriale pretind că staţiunea se află pe raza lor de incidenţă şi, în consecinţă, au dreptul de a încasa taxe şi impozite de la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în zonă. Această dispută administrativă s-a concretizat în nenumărate procese juridice care durează de ani de zile fără un rezultat definitiv. Abia în această primăvară s-a făcut un prim pas pentru tranşarea problemei: după cum v-am informat la vremea respectivă - începutul lunii martie -, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat un verdict prin care stabileşte că Staţiunea Lacu Sărat se află pe raza administrativ - teritorială a municipiului Brăila. S-a creat astfel un precedent în favoarea municipiului, după cum spunea primarul Aurel Simionescu. "Sperăm ca de această sentinţă să se ţină seama în toate procesele pe care le mai avem cu Chiscaniul", declara edilul-şef al Brăilei. Aşadar, până se vor încheia toate procesele, cu toate procedurile juridice existente, mai e de aşteptat.
Pentru a nu se mai pierde timp, în paralel cu ceea ce se întâmplă prin tribunale, autorităţile din cele două UAT, împreună cu Consiliul Judeţean anunţau, anul trecut, că vor pune bazele unei aşa-numite Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară de Cooperare şi Parteneriat Local a Staţiunii Lacu Sărat. Teoretic, Brăila, Chiscaniul şi CJ ar fi trebuit să se asocieze şi să coopereze pentru implementarea unor proiecte de investiţii cu finanţare europeană. La un moment dat, chiar s-a anunţat că asociaţia în cauză este ca şi făcută şi că toate părţile au bătut palma şi sunt gata să se apuce de treabă pentru binele comunităţii. Iată, însă, că nu e deloc aşa.
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a anunţat, în şedinţa CJ de la mijlocul săptămânii trecute, că în asociaţie nu mai rămân decât Primăria Brăila şi Consiliul Judeţean, deoarece Primăria Chiscani s-a retras din combinaţie. În acest context, a spus Stancu, fondurile cu care asociaţia urma să demareze investiţiile în staţiune s-au redus, de la 45 miliarde de lei vechi, la doar 30 miliarde. "Noi, CJ-ul, am promis că anul ăsta punem 15 miliarde şi Primăria Brăila alte 15 miliarde lei vechi. Chiscaniul n-a mai răspuns", a declarat Stancu. Acesta a adăugat că, în ceea ce priveşte disputa teritorial - administrativă Brăila - Chiscani lucrurile încă nu sunt foarte clare, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a emis motivarea sentinţei prin care îi dădea dreptate Brăilei. "Aşteptăm motivarea de la Înalta Curte, ca să ne dăm seama unde suntem şi care sunt pârghiile şi zonele în care putem să acţionăm", a declarat Stancu.
"Crăciun este de vină!", "Ba nu, Stancu este vinovat!"
Cu alte cuvinte, problema se prezintă în momentul de faţă la fel cum se prezenta anul trecut şi acum doi ani: Brăila şi Chiscaniul se bat prin tribunale, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară e doar un proiect teoretic, preşedintele CJ vine şi declară că intenţia de a începe proiecte de reabilitare există, dar nu se poate fiindcă se opune Chiscaniul. Adică primarul de la Chiscani, Ion Crăciun. Care primar zice că el este de acord să intre în asociaţie şi să contribuie cu bani de la bugetul local, însă doar pentru cofinanţarea unor proiecte europene. "Eu dau bani doar pentru proiecte europene, nu îi dau lui Stancu ca să facă el ce vrea cu ei. Sunt de acord cu asocierea cu Brăila, sunt de acord să dau bani, dar doar pe proiecte concrete, nu pe altceva", ne-a declarat primarul Crăciun. Ca să ne convingă de bunele sale intenţii, acesta ne-a anunţat că Primăria Chiscani se află într-o asociaţie cu primăriile altor staţiuni balneare din ţară şi că urmează să acceseze în curând o finanţare europeană de nu mai puţin de 2,5 milioane de euro. "Noi facem parte din Asociaţia Unităţilor Administrativ Teritoriale care au staţiuni balneare pe teritoriu. Prin această asociaţie s-a obţinut o finanţare de câte 2,5 milioane de euro pentru localităţile Sărata Monteoru, Balta Albă şi Lacu Sărat. Deci, e vorba despre satul Lacu Sărat, nu staţiunea Lacu Sărat. În satul Lacu Sărat, din aceşti bani se vor asfalta toate străzile, se va face un parc şi un... coloseum", ne-a declarat primarul Ion Crăciun. L-am întrebat ce anume prevede investiţia într-un "coloseum" şi de ce era necesar aşa ceva. "Asta i-am întrebat şi eu pe cei care au întocmit proiectul şi mi-au zis că e vorba despre o scenă de spectacole. Le-am spus că mai bine făceam canalizare de banii ăştia, dar cică aşa este prevăzută finanţarea europeană, cu coloseum. Până la urmă, lasă-i să facă parc, să facă coloseum, să asfalteze străzile. Important e să se facă asfaltare, că pe urmă putem să punem canalizare şi prin metoda forajului orizontal. Dacă aşa e proiectul, cu investiţii în satul Lacu Sărat şi cu realizare de coloseum, să fie primit. Bine că vin nişte bani şi se face ceva...", ne-a spus primarul Crăciun.
Vorbe şi iar vorbe
Revenind la Staţiunea Lacu Sărat, preşedintele CJ, Bunea Stancu, spune că după ce se vor aşeza lucrurile, cu înfiinţarea asociaţiei dintre Primăria Brăila şi CJ şi cu motivarea sentinţei date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se va trece la investiţii care să schimbe complet înfăţişarea zonei. "Purtăm discuţii cu societatea «Unita» şi cu Ministerul Muncii, ca să dăm în administrarea municipiului Brăila porţiunea de plajă a lacului. Urmează, apoi, să începem cu prima etapă, care înseamnă existentul din Lacu Sărat, luând-o cu alei, bănci, tot ceea ce înseamnă partea de promenadă, inclusiv cu partea de biciclete. Vom dezvolta zona actuală, după care ne propunem să atacăm şi alte zone, dar să o facem pe asta practicabilă, să nu ne mai fie ruşine când ne ducem în Lacu Sărat, să dăm din groapă în groapă. O să punem nişte stâlpi care se ridică şi coboară pentru ceea ce înseamnă Salvare, Pompieri, Poliţie şi aşa mai departe. Vom avea o pază proprie în Lacu Sărat, care va fi a administraţiei. Cei care vor participa acolo la zona recreativă cu şezlonguri şi aşa mai departe, vor plăti administraţiei care va avea obligaţia să facă o staţiune practicabilă", a explicat Bunea Stancu, în cadrul şedinţei CJ, viziunea sa despre felul cum trebuie acţionat în staţiune. Nu a precizat, însă, şi când anume vor începe aceste investiţii.
Vedem aşadar, că se intenţionează asfaltarea aleilor, amenajarea pistelor pentru biciclete, montarea de bănci noi, interzicerea accestului automobilelor în staţiune. Iar când vorbeşte de "alte zone", probabil că şeful CJ se referă la zona împădurită a staţiunii, care are nevoie urgentă de o reabilitare în genul celei făcute în Parcul Monument.
Promisiuni de genul acesta s-au mai făcut, însă, aproape la fiecare început de vară din ultimii zece ani. Iar staţiunea a ajuns să arate la modul actual: alei pline de gropi, mizerie, zonă verde cu aspect de junglă, clădiri neterminate, clădiri noi ridicate fără respectarea unui stil arhitectonic care să dea personalitate locaţiei, plajă neamenajată, solarii precare, maidanezi etc, etc. Asta în contextul în care, cu zeci de ani în urmă, în perioada interbelică, Staţiunea Lacu Sărat reprezenta o adevărată perlă a Bărăganului, unde veneau turişti străini atât de mulţi, încât brăilenii get-beget aveau acces la băi doar de câteva ori pe lună, în baza unor programări.
