În 2008, la nivelul judeţului Brăila s-au înregistrat 2.850 de naşteri şi 28 de cazuri de deces la copiii cu vârsta de până la un an. Conform celor mai recente statistici, malformaţiile congenitale la naştere reprezintă, ca frecvenţă medie, 5% din totalul naşterilor, acest procent fiind în creştere în cazul mamelor care aduc pe lume copii la vârste înaintate sau a celor care nu merg la medic niciodată pe durata sarcinii. Potrivit raportului pe 2008 prezentat de UNICEF, în România riscul de deces în prima lună de viaţă este de 14 ori mai mare decât în alte ţări, date care ne situează la coada clasamentului Uniunii Europene. "Ocupăm ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea la nou-născuţi. Intervin factorii sociali, de aceea cifra este mare. Majoritatea celor care mor o reprezintă copiii malformaţi", a spus dr. Baltă.
Copii fără cap sau hidrocefali
Dincolo de datele statistice care arată că se nasc tot mai mulţi copii cu malformaţii, stă drama acelor micuţi care şi-au făcut o tristă intrare în viaţă, fiind condamnaţi la dizabilităţi sau la un sfârşit prematur, dar şi a mamelor care i-au purtat 9 luni în pântece, fără a avea bucuria de a-i vedea crescând normal. Cele care şi-au făcut investigaţii pe toată durata sarcinii sunt revoltate şi nu puţine sunt cazurile în care acuză medicii de superficialitate şi lipsă de profesionalism. De partea cealaltă a baricadei, medicii susţin că nu pot sesiza toate malformaţiile, pentru că aparatura de care dispune sistemul medical are un nivel limitat de performanţă. "Dacă femeia vine la control, noi urmărim evoluţia sarcinii, dar nu putem depista orice grad de malformaţie. Din păcate, cu toate progresele făcute de medicină, inclusiv cu ecograful 3d, nu se poate garanta că totul este perfect. Dacă fătului îi lipseşte capul sau are un grad de malformaţie grav de la început, în primele trei luni, îi facem întrerupere de sarcină", a precizat dr. Baltă. La maternitatea brăileană, anul trecut au fost 4 cazuri de anencefalii (malformaţie congenitală incompatibilă cu viaţa, caracterizată prin absenţa cerebelului şi a encefalului, asociată cu absenţa oaselor plate ale cutiei craniene) şi un caz de hidrocefalie mare, aşa-numita "apă la creier", (acumularea în exces, la nivelul creierului, a lichidului cefalo-rahidian), pentru care s-au făcut întreruperi de sarcină. "Gravidele au fost operate în trimestrul II de sarcină, când diagnosticul este sigur. Pentru malformaţia fetală de sarcină se poate face întrerupere de sarcină", a precizat dr. Alexandru Baltă. Pe lângă aceste cazuri, s-au mai înregistrat 3 situaţii de hidrocefalie moderată, două dintre sarcini fiind duse la termen, iar copiii luaţi în familii. În cea de-a treia situaţie, viitoarea mămică, gravidă în 7 luni, a fost trimisă pentru investigaţii suplimentare la Bucureşti. În cursul acestui an s-au mai înregistrat şi două cazuri de copii născuţi cu "gură de lup".
"Epidemie" de malformaţii cardiace
Majoritatea malformaţiilor congenitale sunt cele cardiace. Bolile cardiace congenitale reprezintă 60-70% din totalul afecţiunilor cardiace la copii. Incidenţa este de 1 la 120 de naşteri, în apariţie fiind implicaţi factori genetici, dar şi materni sau de mediu. "Cele mai multe cazuri dintre acestea care au sfârşit în timpul travaliului sau imediat după naştere, au fost cu malformaţii cardiace. Inima are 4 camere, pereţi despărţitori, artere, vase multe şi atunci probabilitatea ca ceva să fie imperfect, este mult mai mare", arată dr. Baltă. Cel mai grav caz de malformaţie s-a înregistrat în urmă cu câteva săpămâni, când un bebeluş cu greutatea de 3,200 kg, părând perfect sănătos în momentul naşterii, urmărit permanent pe durata sarcinii prin examene medicale, inclusiv cu ecograful 3d, a murit după numai câteva ore. Copilul a încetat să mai respire în momentul în care i-a fost tăiat cordonul ombilical, deoarece nu a mai primit oxigen de la mamă şi toate eforturile medicilor de a-l readuce la viaţă au eşuat. "La autopsie s-a observat că nu avea diafragm, ansele intestinului au urcat în cavitatea pulmonară şi au apăsat pe plămâni, care au rămas mici, nu putea să respire, iar inima era împinsă în partea dreaptă şi era formată dintr-o singură cameră, era o inimă rudimentară", a precizat dr. Baltă. Copiii cărora li s-au depistat malformaţii cardiace au fost trimişi la Târgu Mureş şi la Timişoara, unde există secţii specializate de intervenţii chirurgicale pe inimă pentru nou-născuţi. "O parte din cazuri s-au rezolvat, câţiva au decedat după operaţie", a afirmat dr. Alexandru Baltă.
60% dintre gravide ajung la medicul specialist doar când nasc
Poluarea, radiaţiile ionizante, afecţiunile materne (alcoolism, tabagism, diabet, epilepsie, stres etc), infecţiile congenitale (rubeola, toxoplasmoza, sifilis) dar şi medicamentele sau drogurile administrate pe timpul sarcinii se numără printre agenţii declanşatori ai malformaţiilor congenitale. Alţi factori etiologici sunt defectele cromozomiale şi genetice. "Fumatul este nociv. Nicotina se transferă în corpul copilaşului, iese mic, distrofic, cu rezistenţă redusă şi dacă mama fumează în primele luni, poate să iasă malformat. Vara, în curtea spitalului, când îmi pot permite să ies la aer, este absolut nelalocul ei imaginea în care femeile cu burta la gură stau cu paharul de cafea într-o mână şi cu ţigara în cealaltă", s-a arătat contrariat dr. Baltă. Lipsa de informare şi de educaţie a femeii gravide duce la punerea în pericol a vieţii bebeluşilor. Pentru ca numărul copiilor cu boli grave şi al celor abandonaţi imediat după naştere, din cauza maladiilor severe, să fie redus, este necesară educarea viitoarelor mame în sensul prezentării la medic pe toată durata sarcinii. "În continuare, cam 60% dintre gravide ajung prima dată la maternitate la medicul specialist atunci când nasc. Este punctul cel mai dureros, pentru că ar putea fi diminuate riscurile naşterii unor copii cu malformaţii. Nu le cere nimeni niciun ban, pot veni la control, gravida are gratuitate şi prioritate", a subliniat dr. Baltă.
