Situaţie paradoxală în Brăila! Deşi este unul dintre judeţele cu populaţie numeroasă - fapt confirmat şi la ultimul recensământ, din anul 2011 - are în componenţa sa şi aşezări aproape pustii, în care doar câţiva bătrâni îşi duc traiul de azi pe mâine şi de care pur şi simplu nu mai are cine să aibă grijă, iar copiii sunt din ce în ce mai puţini. Sunt sate în care singurele evenimente notabile într-o zi sunt două înmormântări. Comuna Racoviţa este un astfel de exemplu, în care 35% din populaţie este trecută bine de 65 de ani, iar copiii îi numeri pe degete. În acest ritm, chiar şi primarul comunei Ion Mărgărit admite că în 15 - 20 de ani nu mai rămâne nimeni pe acolo. Cum de s-a ajuns aici? O explicaţie ar fi lipsa investiţiilor notabile menite să-i ţină "legaţi" pe tineri cu un job şi un salariu motivant.
Mai grav este însă faptul că populaţia întregului judeţ este din ce în ce mai îmbătrânită, ca fenomen demografic vorbind, de ani buni sporul natural fiind accentuat negativ.
De la începutul anilor 90, România a intrat într-un proces accentuat de îmbătrânire demografică, ponderea populaţiei tinere reducându-se în paralel cu fenomenul invers în cazul vârstei a treia. Şi în judeţul nostru se înregistrează acest fenomen îngrijorător. Declinul demografic al populaţiei este generat de natalitatea care se menţine la valori scăzute, dar şi din cauza migraţiei populaţiei apte de muncă spre centrele urbane dezvoltate, pe de o parte, dar şi migraţia în alte ţări, majoritatea din Europa. După cum spuneam, situaţia este valabilă şi în Brăila, dovadă fiind cifrele statistice consemnate după cel mai recent recensământ al populaţiei, din 2011. Din datele Direcţiei Regionale de Statistică Brăila reiese faptul că, din totalul celor 40 de comune, nu sunt puţine cele în care numărul locuitorilor este redus. Concret, pe primul loc în ierarhia aşezărilor cu cea mai redusă populaţie se regăsesc comunele Racoviţa - 1.149 locuitori, Scorţaru Nou - 1.261 locuitori, Frecăţei - 1.344 persoane, Surdila Greci - 1.505 persoane, Romanu - 1.782 persoane şi Gemenele - 1.819 locuitori, ca să enumerăm grupul comunelor cu populaţia sub 2.000 de persoane. Interesant de punctat aici este faptul că din acest grup face parte şi comuna Siliştea care, deşi este la o zvârlitură de băţ de municipiu, astfel că mulţi brăileni şi-au înfiinţat acolo gospodării şi fac zilnic naveta spre oraş, cu greu reuşeşte să stăvilească declinul demografic.
La polul opus, cu peste 4.000 de locuitori avem comune precum Movila Miresii - 4.051 persoane, Vădeni - 4.127 persoane, Şuţeşti - 4.428 persoane, Tufeşti - 5.226 persoane, Chiscani - 5.340 persoane şi comuna cu cel mai mare număr de locuitori Viziru - 5.906 persoane.
Dacă privim întreaga populaţie din mediul rural prin prisma categoriilor de vârstă, vom observa clar comune în care copiii sunt tot mai puţini, iar cei de vârsta a treia tot mai mulţi. În cifrele absolute înregistrate la ultimul recensământ comuna cu cei mai puţini juniori, până în 14 ani, este Racoviţa - 134 minori, urmată de Scorţaru Nou - 223 şi Surdila - Greci - 229, în timp ce la polul opus se poziţionează comune mari şi dezvoltate precum Chiscani cu aproape 1.000 de minori şi Viziru cu 1.159 copii. Dacă ne raportăm la total populaţie în fiecare comună, statistica de mai sus se modifică în sensul că, de exemplu, Chiscaniul, cu doar 17,5%, nu se mai numără printre comune în care ponderea copiilor este cea mai ridicată, în clasament fiind acum pe primele locuri Siliştea cu 18,4%, Vişaniul cu 18,6%, Şuţeştiul cu 18,7%, Zăvoaia - 18,9%, Viziru - 19,6% şi Frecăţeiul cu 19,9%. Pe ultimele locuri apare un grup de 7 comune în care procentul înregistrat este între 14 şi maxim 15%, iar "campioană" absolută este, din nou, Racoviţa unde discutăm de 11,7% copii până în 14 ani raportat la total populaţie.
Şi în eşalonul de vârsta a treia Racoviţa se menţine în nefericitul clasament în sensul că 35 din 100 de locuitori sunt trecuţi de 65 ani. Alături de această comună cu un procent îngrijorător care se învârte în jurul a 30 de puncte sunt Ciocile - 30,3%, Gradiştea - 29,7% şi Scorţaru Nou - 29,2%. Cel mai bine la acest capitol stau comunele Cazasu - 17,8%, Vădeni - 17,2%, Frecăţei - 16,6% şi Chiscani - 16,5%. Chiar dacă, la o primă vedere procentele de mai sus nu par îngrijorătoare, experţii în fenomene demografice sunt de părere că o populaţie este "îmbătrânită" atunci când 14% dintre membri săi are cel puţin 65 de ani, şi se discută despre populaţie "foarte îmbătrânită" când procentul este de 20% şi peste. Care este situaţia per total judeţ? Procentul obţinut este 25,4%, adică unul din patru brăileni este la vârsta a III-a. Situaţia este un pic mai bună dacă ne raportăm doar la municipiu unde procentul în discuţie este de 16,1%.
Primarul din Racoviţa: "Sunt zile în care avem chiar şi câte 2 înmormântări pe zi!"
Aşa cum am arătat mai sus, Racoviţa este un fenoment aparte şi îngrijorător în ce priveşte îmbătrânirea demografică. Cu o populaţie de circa 1.150 persoane, comuna are puţin peste 130 de copii, în schimb are de 3 ori mai mulţi bătrâni, circa 404 persoane, iar populaţie aptă de muncă prin prisma categoriei de vârstă (între 15 şi 65 de ani) ar fi circa 600 persoane.
Situaţia îl îngrijorează şi pe primarul comunei, Ion Mărgărit (PSD) care este conştient de faptul că în actualul ritm de îmbătrânire, peste vreo 20 de ani nu mai rămâne mai nimeni în Racoviţa. "Totul a început cu exodul tinerilor din 1975 şi 1980 către oraş, atraşi de mirajul locurilor de muncă de acolo şi şi-au lăsat aici părinţii şi bunicii. Am sperat că în anii 90 vor reveni în comună însă, din păcate, nu a fost să fie aşa. Astfel că, încet încet, casele rămase părăsite s-au degradat până când s-au năruit. (...) Populaţia este, într-adevăr, îmbătrânită şi ne uităm cu îngrijorare cum se stinge unul câte unul. După ora 17 - 18 nu mai este nimeni pe străzi, bătrânii se retrag în case, ies doar la magazin după pâine şi medicamente în rest nimic altceva. Sunt zile în care avem chiar şi câte 2 înmormântări pe zi! În ritmul acesta în 15 - 20 de ani nu cred că mai rămâne nimeni aici în comună", spune Mărgărit. Întrebat care ar fi în opinia sa motivul pentru care puţinii tineri ai comunei aleg calea migraţiei, primarul spune că lipsa investiţiilor are o importanţă covârşitoare în acest fenomen. "Un motiv ar fi acela că industrie locală, în afară de agricultură nu există. Avem doi mari producători agricoli care lucrează terenurile în regim de arendă dar au şi cumpărat de la oamenii din comună şi au şi puţină zootehnie şi ... cam atât. Nu ştiu care ar fi soluţia ca să remediem problema dar este clar că lucrurile nu se îndreaptă spre o direcţie bună", a încheiat Mărgărit.
Paradoxal şi Tichileştiul se confruntă cu fenomentul îmbătrânirii demografice însă are un atuu pe care mizează în salvarea comunei: industria locală, adică legumicultura şi industria alimentară şi confecţiile.
Investiţiie locale sunt cele care salvează de la declin populaţia din mediul rural
Gicu Davidescu "Într-adevăr, se observă acest fenomen de îmbătrânire însă, din fericire, avem o industrie locală aici, în comună, care îi ţine angrenaţi pe tineri, în sensul că le asigură un loc de muncă şi un venit stabil. De exemplu, familiile tinere au grădini şi sere, iar produsele agricole obţinute le valorifică în municipiu, dat fiind faptul că este şi distanţa mică până la Brăila. Apoi femeile sunt ocupate în confecţii, precum şi în industria alimentară, adică lucrează la fabrica de dulciuri de aici, din comună. Aşa că, spunem noi, ar fi condiţii ca fenomenul de îmbătrânire a populaţiei să fie temperat şi, de ce nu, răsturnat", ne-a declarat Gicu Davidescu, primarul comunei Tichileşti.
Mult mai bine arată din punct de vedere statistic Vădeniul, unde la o populaţie de 4.130 persoane sunt, totuşi, aproape 700 de copii şi cam tot atâţia pensionari, însă circa 2.500 de persoane sunt apte de muncă şi sunt implicate în industria locală. Ce-i drept, Vădeniul are şi avantajul de a fi aproape de municipiu, astfel încât perspectiva pe perioadă lungă de timp a comunei este departe de a fi sumbră. "Am mizat pe atragerea tinerilor la noi în comună, astfel încât s-au dat foarte multe locuri de casă la tineri. Au venit şi s-au stabilit aici, atât din Brăila dar şi din Galaţi, şi-au construit case, au făcut copii. Aşa încât stăm mai bine la acest capitol faţă de alte comune, mai ales că există şi o industrie locală, în afară de agricultură, şi fac referire aici la o fabrică de dulciuri care îşi desfăşoară activitatea aici", ne-a declarat Coman Stanca, primarul comunei. De ordin recent, Vădeniul este locaţia aleasă în cadrul Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor pentru realizarea a două obiective investiţionale importante care generează şi locuri de muncă - realizarea unei staţii de sortare plus o staţie de tratare mecano-biologică a gunoiului menajer, presupunând un efort financiar de circa 25 milioane lei, fonduri publice, inclusiv de la Uniunea Europeană.
Tot mai multe decese în raport cu naşterile
Datele statistice multianuale ale INS (Institutul Naţional de Statistică) arată un alt fenomen îngrijorător la nivel judeţului nostru: un spor natural negativ al populaţiei. Adică este vorba despre numărul de decese, pe de o parte, şi cel al naşterilor înregistrate în Brăila, pe de altă parte. Cu excepţia anului 1990, când sporul a fost pozitiv (plus 850 persoane), în ultimii 25 de ani indicatorul statistic a fost negativ şi în declin. De exemplu, dacă în 1995 sporul era de minus 1.130 persoane, în 2002 a ajuns la minus 1.548 persoane, în 2010 la minus 1.800 persoane, iar în ultimul an de raportare disponibil - 2013, sporul natural al judeţului a fost de aproape minus 2.200 persoane.
Ce relevanţă au aceste cifre, poate vă întrebaţi. Ne arată că Brăila a luat-o serios la vale din punct de vedere demografic şi că avem o populaţie îmbătrânită - 25,4% ponderea vârstei a III-a în total populaţie - şi tot mai puţini copii. Iar totul pleacă de la lipsa investiţiilor noi la nivel local care să ofere totuşi salarii peste pragul minim obligatoriu. În acest context, mulţi brăileni îşi încearcă norocul în ţări străine, iar cei care reuşesc în ce şi-au propus îşi aduc apoi şi copiii. De altfel şi statistici privitoare la migraţie vin să completeze tabloul sumbru: aproape 5% din populaţia întregului judeţ este plecată la muncă şi stabilită în alte ţări, după cum arată datele Recensământului din 2011. Iar fenomenul este încă în plină expansiune, dacă ne uităm, de exemplu, la exodul cadrelor medicale. Cei mai mulţi dintre cei plecaţi afară au vârste între 20 şi 40 de ani şi au ales să-şi încerce norocul preponderent în spaţiul european, în ţări precum Italia şi Spania.
