Skip to main content

Comuna Rimnicleu - in lupta continua cu seceta si canicula

Intrata in istorie ca fiind locul unde in 1951 s-a inregistrat cea mai ridicata temperatura din Romania, 44,5 grade Celsius, comuna Rimnicelu se confrunta astazi, la fel ca si restul comunelor brailene, cu ravagiile facute de canicula si seceta. Desi de zeci de ani nu s-au mai inregistrat temperaturi asa mari, oamenii trebuie sa faca fata pe timpul verii unor temperaturi deloc de neglijat si unei clime capricioase. Arsi de soare si inundati de Buzau, locuitorii din Rimnicelu se lupta in fiecare an cu fortele naturii pentru peticul de pamint de pe care isi duc existenta. Daca in ultimii doi ani s-au luptat cu apele, anul acesta dusmanul lor este caldura insuportabila.

Locuitorii din Rimnicelu iriga, in sfirsit, in mod organizat

Avind exercitiul anilor in care recoltele s-au uscat sub soarele nemilos al Baraganului, rimnicenii s-au decis ca, de aceasta data, sa se organizeze pentru a-si salva munca si a supravietui. Astfel, au infiintat trei organizatii ale utilizatorilor de apa pentru irigat si s-au pus pe udat terenurile pe care sint plantate legume, porumb, orzoaica sau griu. Au reusit ca, in acest fel, sa reduca numarul de ha afectate de seceta, dar nu suficient. Asa cum ne-a explicat primarul Lucian Chiru, sint multi cei care nu si-au permis sa ude si care acum se uita ingrijorati la recoltele subdezvoltate si pirjolite: "Cei care si-au permis, au udat. Cei care nu au avut bani, s-au mai descurcat ei cum au putut, dar se vede clar ca recoltele lor sint pe jumatate crescute, fata de restul, si deja par gata sa fie culese. Asta este. Apa este destul de scumpa. Aici platim, cu subventie de la stat, in jur de 150 RON pe 1.000 metri cubi din care se pot face chiar si trei udari. Daca nu am primi subventii, am fi nevoiti sa platim 650 RON pe 1.000 m3. Aici, avem doua statii de pompare, una alimentata din Dunare si una din Buzau. Dar cea din Buzau nu mai poate fi folosita acum, deoarece debitul este scazut. Cei arondati la ea trebuie sa se descurce cum pot", ne-a declarat primarul. Chiru a mai adaugat ca, daca pina acum 2 ani, apareau mereu scandaluri in zona din cauza faptului ca oamenii foloseau apa de la SNIF fara sa incheie contract si, de multe ori, fara sa plateasca pentru ea, acum lucrurile s-au schimbat. Totodata, el ne-a mai explicat ca, in acest moment, se uda prin irigatii un total de 2.490 ha pe intreg teritoriul comunei.

Cei care au avut culturile asigurate impotriva secetei, solicita deja despagubiri

Acesta ne-a spus ca, din cauza secetei, au aparut si primele solicitarii de despagubire din partea celor care au culturile asigurate. "Pina in acest moment avem o solicitare de la o societate din comuna, pentru 45 ha de griu si 55 ha de orzoaica de primavara iar de la persoane fizice avem solicitari de despagubiri pentru 38 ha griu, 46 ha orzoaica de primavara si 2 ha lucerna noua. Comisia de constatare a gradului de calamitate a culturilor se va intruni in cursul acestei saptamini si va stabili in ce masura sint calamitate aceste suprafete.
Intrebat daca pina la aceasta data a secat vreuna din fintinile din comuna, primarul a raspuns ca nu. Acesta a tinut insa sa precizeze ca nivelul apei este totusi scazut iar concentratia de nitrati din ea este un pic ridicata: "Cei care au copii mici nu folosesc apa asta. Sint doua fintini cu apa buna in sat si isi mai cumpara si de la Braila in cantitati mai mari. Copiii sint mai sensibili la apa asta".

Cei care isi permit sa irige trebuie sa pazeasca tevile de frica hotilor

Dorind sa vedem cu arata terenurile agricole din comuna, l-am rugat pe primar sa ne fie ghid. Am putut vedea astfel, ca acolo unde oamenii nu si-au permis sa irige, culturile sint de abia de vreo 30 cm inaltime, sint uscate si firave, iar boabele sint pipernicite. Pamintul este sfarimicios, uscat si praful sufoca orice firicel de vegetatie. La polul opus se afla culturile irigate. Oamenii, de frica hotilor, stau peste noapte si pazesc coloanele de irigat. Unul dintre localnici ne spune dind din cap amar: "Dupa ce a cazut Ceausescu s-a pus toata lumea pe furat tevile de irigat si distrus. S-au furat coloanele, s-au distrus statiile. De parca daca a cazut comunismul, nu mai aveau nevoie de apa. Dupa citiva ani, dupa ce toti si-au facut porumbare din tevile alea, s-au trezit ca mor de foame, ca nu au cu ce uda gradina. Parca aia au fost prosti cind au inventat sistemul de irigat.. Si acum stam sa pazim si platim, de unde avem, de unde nu avem, ca altfel nu avem din ce trai. Noi vindem la samsari productia noastra si ala vinde de 5 ori mai mult pe piata....Altfel nu avem cum ne descurca", a incheiat barbatul, plin de noroi. Tocmai mutase o coloana de irigat si acum o pazea pina venea vecinul sa il schimbe, seara.

Animalele de la "Agroindustriala Rimnicelu" nu sufera foarte tare din cauza caldurii

Curiosi cum se descurca animalele pe astfel de temperaturi, am vizitat cea mai mare ferma de vaci din judet, "Agroindustriala Rimnicelu". Ne-a intimpinat chiar directorul unitatii, Mircea Toncescu. Acesta ne-a explicat ca, desi mercurul urca vertiginos in termometru pe zi ce trece, animalele din aceasta ferma fac fata caldurii. "Noi incercam sa le tinem cit mai separate. Am pus nou - nascutii si viteii mici intr-o parte. Mamele fatate sau ce stau sa fete in alta, iar restul vacilor sint in alt tarc. Incercam sa le lasam cit mai mult spatiu pentru ca le este foarte greu vara. In general le scoatem la pascut noaptea, iar ziua se baga ele la umbra, la adaposturi. Apa avem destula....Incercam sa nu le stresam, deoarece si asa sint surmenate din cauza caldurii". Intrebat daca a scazut in ultimul timp randamentul la lapte, acesta a recunoscut ca s-au inregistrat scaderi, dar nu semnificative. "E normal ca pe caldurile astea sa dea mai putin, dar asta deoarece devin mai nervoase, stresate, irascibile. De aceea nici nu le lasam sa iasa la pascut ziua, pentru ca am avea probleme cu ele. O sa le cumparam cit de curind si niste ventilatoare". L-am intrebat pe director daca din cauza secetei va fi cumva pus in postura de a reduce efectivul de capete, deoarece nu va avea cu ce sa la hraneasca. Acesta ne-a raspuns insa ca a fost prevazator si a asigurat deja furajul pentru la iarna: "Seceta asta e anuntata de anul trecut. Noi ne producem singuri furajul aici. Irigam o suprafata de 1.184 de ha, pe care cultivam tot ce ne trebuie pentru un furaj special, pe care il depozitam pentru iarna. La el adaugam proteine, minerale, vitamine si ce mai trebuie, si il dam la vaci. Stiind ca o sa fie seceta, am asigurat deja silozurile pentru la iarna. Acum avem 450 de capete si nu avem de gind sa scadem sub acest numar", a adaugat Toncescu.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

 
 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

Director general: Monica Paraschiv

Director: Silvia Preda

Şef departament publicitate: Sorin Preda

Redactor Şef: Florentin Coman

Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu