O poveste misterioasă, în care ar putea fi vorba despre 200 de monede de aur, una singură pe piaţa neagră valorând 100.000 de euro, a ieşit la iveală ieri. Renovarea casei din str. Călăraşilor nr. 1, aflată în proprietatea notarului Dan Ralea, a scos la lumină mai multe monede despre care firma de construcţii susţine că sunt de aur şi valorează milioane de euro, iar proprietarul spune că n-au nicio valoare. Una dintre părţi susţine că au fost 200 de monede, aproximativ două kilograme de aur, iar cealaltă spune că s-au găsit doar 57 de monede, fără valoare, pe care le-a predat Muzeului Brăilei. Pentru ca misterul să fie complet, între cele 57 de monede prezentate de Ralea sunt unele bătute după 1990, franci şi copeici. De ce să se chinuie cineva să zidească în peretele unei case din 1890 o colecţie numismatică fără valoare?
"Am decis să fac totul public pentru că am văzut că oficialităţile lasă totul baltă. Vreau să demonstrez că puterea şi banii nu aduc mereu dreptatea"
Aproape 200 de monede de aur, prinse într-un material textil, susţine reprezentantul firmei de construcţii "Maxi Construct Romena" SRL că s-ar fi găsit, la finalul lunii iunie, în peretele casei renovate de muncitorii săi. Directorul firmei de construcţii, omul de afaceri italian Vichi Massimiliano, ne-a povestit că în ziua respectivă nu era în Brăila, dar şeful de şantier l-a sunat şi l-a anunţat ce descoperiseră. "Le-am spus să-l cheme pe proprietar, să-i dea monedele, pentru ca el să le poată preda autorităţilor, conform legilor. Ei au făcut aşa cum le-am spus, numai că după o lună de zile, în care am fost plecat şi din ţară, am constatat că proprietarul nu a predat nimic. L-am întrebat şi a spus că nu are de ce să predea ceva pentru că ceea ce s-a găsit este al lui, a fost norocul lui. Când am văzut că nu vrea să facă ce trebuie am făcut eu reclamaţie la Direcţia pentru Cultură, luni, 6 august, iar marţi, 7 august, cu aceeaşi declaraţie am fost şi la Poliţie. Acolo mi-au luat declaraţia, nu m-au mai întrebat nimic şi mi-au dat o hârtie cum că am depus reclamaţia, fără număr de înregistrare. Nici azi (n. r. joi) nu a venit nimeni să mă întrebe ceva. În Italia, cel care găseşte un bun de patrimoniu primeşte de la stat 10% din valoare. Ceea ce au găsit muncitorii mei este foarte valoros. O singură monedă de aur ar putea valora pe piaţa neagră şi 100.000 de euro. De aceea am decis să fac totul public, pentru că am văzut că oficialităţile lasă totul baltă. Mă şochează faptul că autorităţile nu fac nimic. Vreau să demonstrez că puterea şi banii nu aduc mereu dreptatea", a declarat directorul firmei de construcţii, Vichi Massimiliano. Directorul spune că, din descrierile muncitorilor, ştie că erau monede de aur cu un cal pe o parte şi cu cap de bărbat pe cealaltă, iar bărbatul respectiv nu avea barbă. Pe fiecare scria 100 de lei.
"Este doar o colecţie, nu o comoară"
Dorind să verificăm cele spuse de directorul firmei de construcţii, l-am contactat pe proprietar, notarul Dan Ralea, care s-a arătat mirat că ne interesăm de comoara descoperită în peretele casei sale. "Ce monede de aur? E adevărat, s-au descoperit mai multe monede într-un săcuţ, dar care nu ştiu ce valoare au. Deja le-am dus domnului Cândea, la Muzeu, şi mi-a spus că la prima vedere nu au nicio valoare. Sunt mai multe monede de diferite dimensiuni, din diferite perioade. Este doar o colecţie, nu o comoară. Nici nu vreau să o păstrez, am să o las muzeului, să o expună şi să pună acolo o plăcuţă cu numele meu", a spus notarul Dan Ralea.
Spre deosebire de directorul firmei de construcţii, Dan Ralea susţine că monedele au fost descoperite la începutul lunii august, nu mai devreme, şi că directorul face supoziţii pe baza spuselor unor muncitori care beau patru beri la pauza de masă. Că nu are de unde să ştie ce s-a descoperit, pentru că nu a văzut niciodată monedele. Interesant este că deşi au fost descoperite de aproape două săptămâni (varianta Ralea) sau o lună şi jumătate (varianta Massimiliano), banii au ajuns abia ieri la Muzeu, după ce, sesizată de omul de afaceri italian, presa a început să se intereseze de subiect.
La Muzeu, din cele 200 de monede de aur pe care se presupune că le-au descoperit muncitorii, am văzut 57. Douăsprezece dintre ele sunt din argint, iar restul, se presupune, din nichel sau metal comun. Sunt monede româneşti, cele mai vechi fiind din 1906, dar şi monede contemporane, copeici din 1989 sau franci din 1990, ba chiar şi unele din 1994 şi 1996. Patru monede, cele mai mici, au intrat deja în proces de curăţare pentru a se stabili vechimea lor. "Acestea patru ar putea avea o anume valoare. Restul sunt nişte mizerii. Nu valorează nimic. Se pot găsi asemenea monede în sertarul oricărui bătrân. Astăzi (ieri - n.r.) a venit cu ele, vom face expertiză, vom face o listă şi le vom înapoia. Legea din '74 interzicea deţinerea de bunuri culturale. Acum, funcţionează alte legi. Dacă s-au găsit pe proprietatea omului, sunt ale lui. El trebuia să le declare în 72 de ore la Primărie, dar are dreptul să le deţină. Dacă ar fi fost valori de patrimoniu tot trebuia să primească o contravaloare. Legea ar trebui să prevadă ca el să le declare la muzeu, specialiştilor, care le pot evalua, nu primarului, care nu poate să ştie despre ce e vorba. Când a trecut legea prin Parlament eu am propus ca declararea să se facă la muzeu, dar parlamentarii nu au fost de acord ca primarii să nu fie anunţaţi. Aşa se protejează patrimoniul", a spus directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea.
Monede de aur sau mizerii?
Misterul monedelor găsite nu mai poate fi desluşit acum decât de Poliţie, care a spus că va cerceta cazul. "La nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila a fost înregistrată o sesizare cu privire la descoperirea mai multor monezi din aur. În continuare urmează să efectuăm verificări şi să stabilim dacă cele sesizate se confirmă", a precizat agent principal Camelia Bucur, din cadrul Biroului de presă al IPJ.
În toată această poveste rămân câteva întrebări, deocamdată, fără răspuns. De ce ar fi ascuns cineva monede din 1990 în zidul unei case construite în 1890? Dacă monedele găsite ar fi într-adevăr din aur, cine să le fi ascuns acolo? De ce proprietarul, atunci când a vândut casa, nu le-a recuperat?
Casa din strada Călăraşilor nr. 1 a fost cumpărată de Dan Ralea, însă acesta ne-a declarat că nu mai ştie de la cine (!), că dacă vom reveni mai târziu va căuta în documente şi ne va spune. De asemenea, a spus că ne va permite să fotografiem şi locul sau măcar camera în care au fost găsite. Mai târziu, însă, Dan Ralea nu a mai putut fi contactat.
Din cartea scrisă de Ioan Munteanu, "Stradele Brăilei II", am aflat că în imobilul respectiv, construit în 1890, a fost până în 1945 tipografie şi sediul ziarului "Cuvântul", patronat de ziaristul şi avocatul Marcel Stănescu. Acesta, fiind şi important om politic, a plecat din ţară ulterior, din cauza prigoanei comuniste.
Carol şi banii de aur
Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940, a fost "un răsfăţat" al Băncii Naţionale, spune referentul BNR Dan Ilie, citat de jurnaliştii de la "Evenimentul Zilei". "Ştiu că banca i-a dăruit odată o tavă din aur cu harta României, iar Carol a întrebat unde sunt munţii. Şi i-au făcut în relief, iar la final tava cântărea 12 kilograme", povesteşte muzeograful. Carol al II-lea a primit din partea BNR şi o cană din aur, dar nimic nu se compară cu monedele din aur şi "galbenii de podoabă". Până în 1939, Carol al II-lea a avut parte de monede pe care îi apărea efigia. Însă niciuna dintre acestea nu era din aur. În acel an, cu ocazia a 100 de ani de la naşterea lui Carol I, s-a hotărât baterea unui set de monede din aur. S-au bătut monede de 20 de lei şi 100 de lei, precum şi galbeni de podoabă. Ciudat este că fiecare dintre monede a fost bătută în două versiuni, dar Carol I nu apare pe niciuna. Carol al II-lea apare însă pe toate. In iunie 1940, s-a făcut un bis, de această dată pentru cei zece ani de domnie ai lui Carol al II-lea. Cei doi galbeni cântăreau 42 de grame şi aveau 41 de milimetri (dublul diametrului monedei de 10 bani de astăzi). Pe o faţă a galbenului apare Carol al II-lea călare, cu privirea spre dreapta. Pe cealaltă faţă, este împăratul Traian, încununat cu lauri. Traian ţine în mâna stângă coroana de oţel a României, iar în mâna dreaptă o sabie (sprijinită de umăr) în jurul căreia se încolăceşte o ghirlandă cu frunze de stejar. Pe al doilea, Carol este tot călare, dar cu faţa spre stânga, iar locul lui Traian este luat de Carol şi ţăranca Modura. Se pare că această femeie este cea care, la 7 iunie 1930, i-a adus lui Carol apă de băut. Acesta intrase pe neaşteptate în ţară şi, în drum spre Cluj, aterizase cu avionul său la Vadul Crişului, lângă Oradea, din cauza lipsei de combustibil.
