Banii europeni fug de Brăila ca dracu' de tămâie. Cel puţin aşa reiese din ultima statistică întocmită de Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) privind situaţia accesării fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Concret, de la implementarea acestui program, martie 2008, şi până în prezent, la nivelul judeţului nostru au fost depuse în total 606 proiecte. Extrem de puţin în comparaţie cu numărul total de proiecte înregistrate la nivel naţional, 59.455. Iar veştile proaste nu se opresc aici, jumătate dintre acestea nu au îndeplinit condiţiile impuse. Astfel că, din cele 606 au fost selectate doar 311, iar contracte încheiate sunt înregistrate efectiv - deci, proiecte care vor avea o finanţare certă - doar 286. Nici ca sume absorbite nu are rost să ne facem speranţe, vorbim de o valoare contractată de doar 57 milioane euro. Asta în condiţiile în care valoarea totală a proiectelor pentru care s-au semnat contracte la nivel naţional, depăşeşte 3,3 miliarde euro, asta însemnând o medie naţională de circa 80 milioane euro/judeţ.
Trebuie precizat că fondurile PNDR au fost alocate prin mai multe măsuri şi submăsuri, numărul mare de posibilităţi făcând aproape imposibilă realizarea unui top naţional. Cu atât mai mult cu cât unele măsuri au fost extrem de accesate, în timp ce altele pur şi simplu ignorate, raportul fiind diferit de la un judeţ la altul. Discutând pe cifre totale, însă, putem face un calcul matematic simplu, din care, în medie, reiese că fiecare din cele 42 de judeţe ale României a contribuit la "rezultatul" PNDR cu câte 1.415 proiecte, adică 2,3% din numărul total. Cu doar 1,1%, Brăila se situează mult sub media pe ţară.
Şi totuşi, chiar şi la acest rezultat mai mult decât mediocru, avem plusuri şi minusuri. Şi asta pentru că avem măsuri cu care ne putem "mândri", cu un procent de absorbţie peste media pe ţară, şi măsuri la care nu am câştigat niciun proiect sau am avut rezultate de tot râsul.
Una peste alta, cei care au salvat "onoarea" judeţului au fost producătorii agricoli şi procesatorii, adică agenţii economici privaţi. Pentru că, dacă ne uităm în zona de accesare destinată autorităţilor locale, ne îngrozim: din 43 de proiecte depuse, doar două au fost selectate pentru finanţare. Şi tot prost au mers şi măsurile destinate locuitorilor sau întreprinzătorilor din mediul rural, dar care pentru o bună implementare ar fi avut nevoie de implicarea şi sprijinul necondiţionat al autorităţilor locale.
Iniţiativa privată a salvat "onoarea" judeţului
Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJDRP) Brăila a primit, până la sfârşitul săptămânii trecute, 606 proiecte de finanţare, în valoare de 369 milioane euro. Cele mai multe (217) au fost depuse pe Măsura 1.2.1 "Modernizarea exploataţiilor agricole", pe Măsura 3.1.2 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi " (115), Măsura 1.1.2 "Instalarea tinerilor fermieri" (87) şi Măsura 1.4.1 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă" (94) . În rest, vorbim de cifre foarte mici, ce variază de la un caz la altul, de la 2 sau 4 proiecte/măsură până la cel mult 38. Mai mult, la trei rubrici, adică la trei forme de finanţare, nu avem depus niciun proiect, iar la o alta, deşi avem depuse patru, niciunul nu a fost selectat. Atenţie! Vorbim de proiecte depuse. Când vine vorba de proiecte selectate, lucrurile stau şi mai prost şi asta pentru că, doar jumătate dintre ele au fost declarate eligibile - 311, iar contracte certe de finanţare au fost semnate doar pentru 286.
Concret, la acest moment discutăm despre finanţare europeană pentru instalarea a 60 de tineri fermieri, modernizarea a 73 de exploataţii agricole, susţinerea a 14 proiecte privind creşterea valorii produselor agricole şi stimularea a cinci IMM-uri. Tot din bani europeni, în următoarea perioadă, 42 de microîntreprinderi se vor crea sau se vor dezvolta, iar două pontoane plutitoare cu capacităţi de cazare şi alimentaţie, ce vor fi ancorate în zona Berteşti, vor putea efectua excursii pe Dunăre şi în Insula Mică. În plus, 88 de gospodării din satele brăilene vor beneficia, timp de 5 ani, de un sprijin nerambursabil în valoare de 1.500 euro/an/fermă. Şi cam atât. Deşi nu e mare lucru comparativ cu alte judeţe, tot e ceva dacă ne uităm la rezultatele obţinute de autorităţile locale brăilene, care au avut şi ele la dispoziţie măsuri de finanţare nerambursabilă. Şi spun asta pentru că, la final de 2010, s-a constatat că doar o singură localitate, Jirlău (PDL), a primit finanţare pentru un proiect depus pe Măsura 1.2.5 - "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii" (din 14 depuse) şi tot o singură localitate, Unirea (PDL) îşi va schimba faţa graţie unei finanţări prin Măsura 3.2.2. "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale". Asta deşi, la nivel de judeţ, au fost depuse 29 de proiecte. Ba chiar, despre unele dintre ele, cele depuse în sesiunea din vara 2009 şi aprobate în vara 2010, am scris în urmă cu jumătate de an, când, în urma unei anchete jurnalistice redactorii noştri au descoperit ceva şocant: întocmirea acestor proiecte a sărăcit vistieriile comunelor aplicante de câteva milioane de euro. Discutam atunci de 4 - 5 milioane. Bineînţeles că un asemenea rezultat nu avea cum să nu nască şi controverse, dar şi speculaţii, printre cele mai des întâlnite regăsindu-se selecţia pe criterii politice şi întocmirea la "'tu-i măsa" a multor proiecte. Iar politicienii care au lansat aceste acuze au explicat atunci că, de fapt, prin scrierea lor primarii au urmărit virarea către puşculiţele de partid (prin intermediul firmelor de consultanţă) a unor sume importante.
Din Insula Mare, niciun proiect
"Da, avem măsuri la care excelăm şi măsuri la care cuvântul de ordine este DEZASTRU. De exemplu, la Măsura 1.2.1 am absorbit 4,5 % din fondurile aprobate la nivel naţional, la 1.2.3. 3.69% sau 2,8% pe Schema XS13. De asemenea, la 3.1.2. stăm bine cu 3,15% . Şi vorbim strict pe contractele deja încheiate. Stăm însă foarte prost la 1.1.2, tinerii nu prea s-au înghesuit, 1,84% sau la 1.2.5, 0.74%. Şi gata cu punctele bune. E dezastru la 3.1.3, (0,34%) şi 3.2.2. (0,16%) şi extrem de îngrijorător la 1.4.1, cu 88 de proiecte pe Brăila, din circa 18.000 selectate la nivel naţional. Oricum, au fost depuse puţine, 94, faţă de aproape 36.500 la nivel naţional. Da, este în portofoliul Direcţiei Agricole această măsură, dar nu ne absolvă de vină pe niciunul. Cred că e vina tuturor. La fel ca şi în cazul 1.4.2 şi 4.3.1, unde nu avem niciun proiect depus", a precizat Gheorghe Voicu, directorul OJPDRP Brăila.
Din punctul lui de vedere, o mai mare implicare a băncilor în susţinerea acestor proiecte, ceva mai mult interes din partea primarilor, renunţarea la orgolii şi o mai bună expertiză a firmelor de consultanţă ar putea conduce la o mai bună absorbţie a banilor.
De precizat că SC "TCE 3 Brazi", arendaşul din Insula Mare a Brăilei, cea mai importantă exploataţie agricolă din ţară, nu a accesat deocamdată nicio măsură a PNDR pentru IMB.
Oficial, nu este bine
FMI ne-a atras atenţia încă din vara anului trecut: absorbţia fondurilor europene este un dezastru. Şeful misiunii FMI a mai avertizat atunci că în real pericol de retragere, pentru că nu sunt folosite, sunt 20 miliarde de euro. La acel moment, specialiştii din diferite domenii au încercat să identifice şi o serie de cauze care au condus la un asemenea rezultat - corupţia, lipsa de interes a autorităţilor, lipsa de personal sau personal insuficient instruit pentru întocmirea proiectelor fiind printre cele mai des întîlnite. Dar, cea mai mare problemă a fost identificată ca fiind reticenţa băncilor sau impunerea unor condiţii mult prea grele pentru beneficiari.
Cam de acelaşi lucru se plâng şi fermierii brăileni: birocraţia excesivă, dificultatea în obţinerea creditelor, cheltuirea unor sume mult prea mari pentru întocmirea proiectelor fără a avea siguranţa selectării. Iar dacă ne luăm după cifre, le dăm crezare. Din cele 606 proiecte depuse, în valoare de 369 milioane euro, doar pentru 286 au fost semnate contractele de finanţare, valoarea lor situându-se undeva la 57 milioane de euro. Deci, banii cheltuiţi pentru realizarea celorlalte 320 sunt practic irosiţi, cu şanse foarte mici de recuperare pentru cele 25 selectate dar nefinaţate şi imposibil de recuperat pentru restul. Şi nu sunt sume de neglijat dacă ne gândim că o firmă de consultanţă privată cere pentru scrierea proiectului şi 10% din valoarea totală. Singurii consultanţi care nu se aruncă la sume exorbitante sunt cei "de stat", adică specialiştii fostului Oficiu Judeţean de Consultanţă Agricolă (OJCA), în prezent Camera Agricolă (CA). Aici suma este de doar 2% din valoarea proiectului, cu menţiunea că beneficiarii acestui serviciu sunt doar fermierii mici, cel mult mijlocii. Câţi bani s-au pierdut la nivel naţional? Sume enorme, dacă luăm în calcul că au fost depuse 59.455 de proiecte, în valoare de 12 miliarde euro, din care cert vor fi finanţate doar 26.019, cu o valoare de puţin peste 3,3 miliarde euro.
"Ideal ar fi dacă ar exista o loialitate a consultantului faţă de solicitant"
După ce anul trecut consultanţii Camerei Agricole Brăila au întocmit în jur de 200 de proiecte, din care selectate 169, pentru directorul acestei instituţii, Neculai Zotoi, lucrurile sunt foarte clare. Din punctul lui de vedere, de la an la an, numărul beneficiarilor a crescut, la fel şi calitatea proiectelor. De ce, totuşi, nu reuşim să cheltuim în totalitate banii alocaţi - bani care de fapt sunt ai noştri prin contribuţia obligatorie pe care o achităm anual către bugetul Uniunii Europene -, deci de ce nu reuşim să absorbim măcar sumele cotizate? Pentru că avem trei mari probleme de care încă ne lovim, susţine Neculai Zotoi: 1. Ghiduri de aplicare a măsurilor, incorecte; 2. Relaţii nu întotdeauna loiale şi corecte consultant - solicitant; 3. Cofinanţarea.
"De vreo 6 luni, legile de bază ale surselor de finanţare - ghidul solicitantului - au început să strecoare, la toate măsurile, nişte restricţii care îl defavorizează clar pe solicitant. Şi am să exemplific prin ultima sesiune de la Măsura 3.1.2., măsura cu cel mai mare impact, dar cu cel mai prost rezultat - 86 de proiecte depuse, doar două acceptate. Ghidul acestei măsuri este, de fapt, un colaj dintre ghidul vechi şi o serie de capcane. Rezultatul? Foarte prost. Însă, şi consultanţii, şi solicitanţii au primit un duş rece. Au înţeles că trebuie să discute. Consultantul trebuie să fie sincer, deschis, iar solicitantul să înţeleagă că nu tot ce visează el e şi posibil. Şi mai avem un minus. Consultanţii se comportă ca nişte entităţi, nu colaborează, nu există o asociaţie a consultanţilor, nici la nivel judeţean nici naţional, în care să se discute. De ce? Unii ştiu doar că trebuie să ia bani, mai departe nu mai contează ... după ei potopul", ne-a dezvăluit din culise directorul CA .
Nu doar consultanţii "mai au de lucru" la capitolul colaborare. Şi solicitanţii (unii dintre ei) au partea de vină. Marea hibă - vor să se impună chiar dacă li se explică foarte clar că propunerile lor nu au şanse de izbândă. "Avem şi noi proiecte pierdute, la 3.1.2 de exemplu, 8 proiecte am făcut şi niciunul nu a trecut, nu ne-am înţeles cu solicitanţii. Ideal ar fi dacă ar exista o loialitate a consultantului faţă de solicitant. Lucrurile ar sta complet altfel, dar cei mai mulţi nu sunt sinceri. Iar solicitanţii, unii sunt chiar încăpăţânaţi. Eu de când am venit la conducerea unităţii am încercat să aplic o tehnică nouă, şi anume că totul se poate construi, inclusiv aceste relaţii", a mai spus Zotoi.
Deşi ritmul de depunere a proiectelor a crescut de la an la an, criza economică a pus o piedică grea beneficiarilor programului - asigurarea părţii de cofinanţare, pentru cele mai multe măsuri 20% din valoarea proiectului. În sprijinul fermierilor ar trebui să intervină Fondul de Garantare a Creditului Rural. Numai că nu este aşa.
"Băncile cer nişte comisioane... multe exagerate, garanţii mari şi nici Fondul de Garantare nu lucrează tocmai corect", a mai explicat Zotoi.
Tăranii noştri n-au vrut nici măcar "pomană"
De departe însă, măsura la care Brăila a pierdut foarte mult este 1.4.1 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă". Pe de o parte din cauza numărului extraordinar de mic de proiecte depuse (94) şi selectate (88), faţă de aproape 36.500 depuse la nivel naţional, din care selectate şi finanţate peste 17.000. Pe de alta, din cauza impactului financiar pe care această măsură l-ar fi avut la nivel de judeţ, unul preponderent agricol, sărac. Vă închipuiţi ce ar fi însemnat ca din fiecare comună să fi fost selectate 10, 20, 30 de gospodării care, timp de 5 ani, să fi primit 7.500 de euro, asta fără obligaţii prea mari! De fapt, singura şi cea mai importantă obligaţie era înregistrarea la Registrul Comerţului (RC) ca persoană fizică. Ei, bine, după cum susţine Elena Bănică, şefa Departamentului de Dezvoltare Rurală din cadrul DADR Brăila, exact această cerinţă i-a îndepărtat pe cei mai mulţi. "La început au fost neîncrezători: cum adică să îţi dea cineva ceva şi să nu îţi ceară nimic în schimb?! Apoi au devenit reticenţi. De ce să se înscrie la RC? Am depus eforturi deosebite ca să îi convingem că nu e nimic ascuns. Dar ei o ţin pe a lor, că astfel va trebui să îşi declare producţiile şi să devină plătitori de taxe şi impozite. Şi pur şi simplu nu vor, fiscalitatea îi sperie. Acum, să spunem că i-am mai convins. Pentru următoarea sesiune am vorbit deja cu vreo 300 de persoane, sperăm să şi aplice. Suntem în plină campanie de popularizare", a mai precizat Bănică.
Şi popularizarea a fost iniţial o problemă, susţin specialiştii, primarii fiind şi ei reticenţi în a se implica. Acum însă, spune Elena Bănică, lucrurile încep să intre în normal, unii primari chiar implicându-se foarte mult în identificarea potenţialilor beneficiari şi convingerea lor.
Poate pentru că au înţeles cât este de important fiecare bănuţ care intră în comunitate sau, de ce nu, pentru că se apropie perioada electorală.
