De la începutul acestui an, peste 200 de brăileni au ajuns la spital din cauza consumului de droguri. Dintre aceştia, 112 au fost aduşi direct la UPU (Unitatea de Primiri Urgenţe), numărul lor fiind în creştere faţă de 2014, când în tot anul au fost 85. Iulie 2015 a fost una dintre cele mai grele luni, căci la Urgenţe a ajuns un număr record de tineri consumatori, 30, toţi spitalizaţi ulterior. Îngrijorător este şi că vârstele de la care minorii se lasă prinşi în mrejele substanţelor psihoactive sunt din ce în ce mai mici, anul acesta, de exemplu, cel mai tânăr consumator fiind o fată de numai 12 ani. Şi comportamentul persoanelor aflate sub influenţa drogurilor este tot mai agresiv. Un caz recent, ce a şocat opinia publică, a fost cel al unui tânăr şofer care, aflat sub influenţa substanţelor etnobotanice, a fost urmărit în trafic de poliţişti. Drogurile i-au tulburat practic mintea, astfel că, după ce a gonit pe străzile din municipiu, ignorând semnalele rutieriştilor, s-a aruncat din maşină, în mers, punându-şi în pericol propria viaţă. Şi asta nu a fost tot. A doua zi de la urmărirea ca în filme, brăileanul de 21 de ani a ajuns la Urgenţe pentru că şi-a înfipt un cuţit în abdomen.
Etnobotanicele continuă să facă victime printre tinerii brăileni dornici de senzaţii tari, care testează pliculeţele cu "vise" şi ajung de multe ori pe marginea prăpastiei. Chiar dacă magazinele nu mai există, fiind interzise încă din 2011, etnobotanicele sunt încă la îndemâna doritorilor, fiind uşor de procurat de la traficanţi, care sunt organizaţi pe cartiere. Cei care cad în plasa tentaţiei de a încerca drogurile sunt, în special, adolescenţii. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Brăila a acordat în 2015 servicii de asistenţă pentru 40 beneficiari, cel mai tânâr având vârsta de 12 ani. După cum ne-a precizat coordonatorul centrului, psiholog Olga Condrat, în prezent sunt în consiliere 14 adolescenţi, toţi cu probleme cauzate de etnobotanice. Anul trecut, Centrul Antidrog a avut 44 de beneficiari. De cele mai multe ori, consumatorii sunt aduşi la consiliere de părinţii ajunşi la disperare.
Potrivit datelor puse la dispoziţie de CPECA, la Unitatea de Primiri Urgenţe au ajuns, de la începutul acestui an, 112 consumatori de droguri, în special etnobotanice. La Psihiatrie au intrat alţi 115, numai în luna iulie fiind spitalizaţi 30 de tineri.
Riscul etnobotanicelor
Specialiştii ne-au vorbit despre pericolul etnobotanicelor, efectele pe care le au asupra sănătăţii şi cât de greu pot scăpa consumatorii de urmele acestor "vise" la pliculeţ. "Etnobotanicele prezintă un risc major, tinerii fiind intoxicaţi cu tot felul de substanţe aflate în compoziţia acestui drog. Altele sunt combinaţii de medicamente, la care, dacă se mai adaugă şi alcoolul, se produc efecte nedorite. Cei mai mulţi consumatori cumpără plante stropite cu diferite substanţe. În spital se fac teste la sânge şi urină, medicii îşi dau seama din ce clasă provin acele substanţe, dar analizele sunt foarte sofisticate. Alteori, substanţele chiar nu pot fi identificate. În spital se face stabilizarea fiecărui pacient şi apoi unii sunt direcţionaţi către Psihiatrie, pentru continuarea tratamentelor de specialitate. Dacă la drogurile tradiţionale există antidot, la etnobotanice nu există aşa ceva. Consumatorii prezintă stări de agitaţie, îşi pierd autocontrolul, starea de conştienţă uneori, simptome asemănătoare cu psihozele schizofreniforme, stări de rău generalizat", a atras atenţia psiholog Olga Condrat.
De regulă, tinerii sunt aduşi la consiliere de părinţii ajunşi la disperare, unii vin însă pentru informare, apoi nu se mai întorc. "La prima întâlnire cu beneficiarul se începe evaluarea nevoilor acestuia. Dacă sunt evidente semnele de intoxicaţie şi sevraj, se face pregătirea pentru acceptarea dezintoxicării în regim spitalicesc. După stabilizarea medicală, se continuă procesul recuperării la centru. Dacă dependenţa fizică poate fi depăşită în medie în 3 săptămâni, cea psihică durează foarte mult şi necesită efort maxim pentru ca schimbarea să se producă. Sevrajul este violent. Este nevoie de timp şi răbdare", a mai declarat coordonatorul CPECA.
Prinsă în capcana etnobotanicelor, la numai 12 ani
Dependenţa de droguri este o boală neurologică cronică, recidivantă, a explicat specialistul de la Centrul Antidrog. Au fost cazuri când unii consumatori, cu un nivel intelectual ridicat, au susţinut sus şi tare că pot renunţa la droguri atunci când doresc. Odată ajunşi la consiliere, au conştientizat că nu pot scăpa uşor. În acest sens, Olga Condrat ne-a dat şi un exemplu: "În mod potenţial, orice om poate dezvolta adicţia. Este o axiomă pe care un tânăr cu pregătire temeinică în domeniul biologiei umane a încercat să o probeze, mai exact să dovedească reversul. A încercat de câteva ori substanţe psihoactive, într-un mediu recreaţional, cu convingerea fermă că el poate controla consumul. A explicat că nu poate să fie de acord cu afirmaţia că nu poţi opri singur consumul, atunci când decizi. Experienţa personală cu drogurile (etnobotanice) s-a dovedit a fi însă amăgitoare. În prezent, cu dependenţa fizică instalată, a apelat la ajutor specializat după ce a experimentat câteva supradoze, două internări în spital cu intoxicaţie post consum, multiple încercări de a obţine abstinenţa şi tot atâtea recăderi. Recunoaşte că acest episod îi va marca ruta profesională pe care o doreşte, dar nu va înceta lupta «pentru libertate», chiar dacă preţul pe care îl plăteşte este foarte mare".
Nu acelaşi deznodământ poate fi anticipat în cazul unui copil de 12 ani, o adolescentă dependentă de aceleaşi substanţe, care are un nivel de înţelegere care nu îi permite să conştientizeze pericolul la care s-a expus. Sursa citată a precizat că efortul părinţilor este anihilat de neputinţa de a o smulge din cercul «prietenilor», care au iniţiat consumul. În faţa psihologului, fata a susţinut că nu doreşte să renunţe le etnobotanice, mai ales că prietenul ei, prezentat drept «iubit», este şi el consumator.
Influenţa anturajului
În prezent, la Centrul Antidrog Brăila sunt 14 cazuri active, la cele mai multe fiind vorba despre etnobotanice, cannabisul fiind pe locul al doilea. Cifra celor care cer ajutor este dinamică, urcă şi coboară periodic. Au fost şi cazuri când unii consumatori au recăzut, chiar dacă o perioadă au scăpat de teroarea etnobotanicelor. Potrivit specialiştilor, unii consumatori ar dori să renunţe la etnobotanice, însă aici o influenţă foarte mare o are grupul de prieteni. Dacă ceilalţi consumă, se urmează de multe ori exemplul acestora. "Persoana consumatoare trebuie să se separe de grupul de prieteni consumatori, trebuie să-şi creeze moduri de gândire şi obiceiuri legate de recuperare, care să înlocuiască pe cele formate în timpul dependenţei. Aceasta poate fi o perioadă foarte dificilă pentru consumatorii care provin din grupuri ce promovează consumul şi care nu au relaţionat cu persoane al căror stil de viaţă are la bază abstinenţa. Schimbarea este motivată de disconfort, pedeapsă sau teamă de moarte. Din cazuistica pe care o avem putem concluziona că cei care ajung să accepte ajutor specializat o fac doar după ce au suferit destul de mult sau «au ajuns la fundul sacului». Recuperarea este un proces care se petrece în timp, în anumite etape. Nu există reţete universal valabile pentru toţi consumatorii", a mai spus psih. Condrat. Potrivit acesteia, marele pericol al tinerilor nu este că ţintesc prea sus şi eşuează, ci acela că ţintesc prea jos şi reuşesc. Dependenţa este, de fapt, o nevoie artificial creată pentru a suplini o altă nevoie.
În atenţia specialiştilor de la Antidrog, care încearcă să îi determine pe adolescenţi să nu îşi otrăvească creierul cu droguri, este şi un adolescent de 16 ani, care a ajuns să comită tâlhării pentru a face rost de bani să îşi cumpere etnobotanice. Teama de răspunderea penală l-a determinat să accepte ajutorul. Tot în evidenţe este şi un tânăr de 20 de ani, care a încheiat terapia. Întrebat cum face rost de etnobotanice, mai ales că magazinele de vise au fost închise, el a spus că oraşul este împărţit pe sectoare între traficanţi. Fost distribuitor, tânărul a povestit specialiştilor că dădea substanţa consumatorului, dar nu ştia de unde vine drogul. Sunt anumite zone de distribuţie, iar pentru consumatori nu este greu să afle locul şi persoana de la care pot cumpăra drogurile.
Şofer drogat, fugărit de poliţişti
Un caz care a şocat opinia publică a fost cel din seara de 2 august. Atunci, poliţiştii au luat în vizor un şofer care gonea pe străzile din municipiu. Era vorba despre Cristian P., 21 de ani, aflat la volanul unui "Opel Astra". El circula pe strada Împăratul Traian. Poliţiştii au încercat să-l oprească, dar el a ignorat semnalele şi şi-a continuat goana. La intersecţia străzii Şcolilor cu bulevardul Cuza, poliţiştii au organizat un blocaj, dar şoferul a trecut cu tupeu şi peste acesta. Încolţit însă, în apropiere de intersecţia cu Griviţei, şoferul a deschis portiera şi s-a aruncat din mers din autoturism, fiind imobilizat ulterior de poliţişti. Maşina a continuat să circule, fără şofer, până s-a oprit în două maşini parcate. Tânărul nu era băut, însă prezenta simptome specifice consumului de etnobotanice. A doua zi, a avut o tentativă de suicid şi a ajuns la UPU, după ce şi-a înfipt un cuţit în abdomen. A fost transferat apoi la Psihiatrie.
Tâlhării în Parcul Monument, pentru etnobotanice
Un caz deosebit este şi cel al unui tânăr de 18 ani, care a comis mai multe tâlhării în Parcul Monument, pentru a face rost de bani să îşi cumpere etnobotanice. Mario Moşneagu a acostat patru minori în Parcul Monument şi le-a furat telefoanele. Infracţiunile de tâlhărie au fost comise prin violenţă sau prin solicitarea telefonului şi refuzul de restituire. Potrivit procurorilor, banii obţinuţi în urma comiterii infracţiunilor au fost cheltuiţi pe etnobotanice.Recent, el a fost condamnat la aproape 5 ani de închisoare.
Piaţa etnobotanicelor, spulberată de DIICOT
Odată cu creşterea numărului de consumatori, şi procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) au intensificat lupta împotriva traficanţilor, în ultimele luni, mai multe grupări care acţionau în cartierele brăilene fiind destructurate.
Încet încet, membrii grupărilor se adună prin puşcărie şi deja se simt şi efectele. Potrivit specialistului antidrog, în ultimele două luni, mai mulţi consumatori s-au plâns că "au cam dispărut drogurile".
De exemplu, în iunie, procurorii DIICOT au spulberat cea mai mare afacere cu cocaină de la Brăila, care înflorise în vecinătatea cazinoului "Million" de pe Calea Călăraşilor. Opt indivizi au fost daţi pe mâna judecătorilor pentru implicarea în comerţul cu cocaină, cannabis şi marijuana. În august, au fost arestaţi alţi doi indivizi suspectaţi că au adus şi vândut la Brăila cannabis, cocaină şi metamfetamină. Era vorba despre Marian Constantin, traficantul brăilean, şi Mircea Dedu, dealerul din municipiul Bucureşti.
În septembrie, şase membri ai unei grupări din "Călăraşi IV", conduse de Marian Lupaşcu, zis "Momeală", şi de fratele său "Dani" au fost trimişi în judecată. Ei au distribuit sute de pliculeţe cu stupefiante în zonele: "Caporalul Muşat", Sala Polivalentă, Piaţa Concordia şi Colegiul "Gheorghe Munteanu Murgoci".
O altă filieră destructurată anul acesta a fost cea a traficanţilor conduşi de brăileanul George Sorin Tudorică, zis "Ţep", agent la Postul de Poliţie Drăguşeni - Galaţi. Zonele predilecte ale traficanţilor coordonaţi şi aprovizionaţi de poliţistul Tudorică erau: Plantelor, Blocul Turn (Calea Galaţi colţ cu B-dul Independenţei) şi Liceul de Artă "Hariclea Darclee". El a primit deja 5 ani şi 8 luni închisoare, cu executare, pentru introducere în ţară de droguri de mare risc şi comerţ cu etnobotanice. Tot în plasa procurorilor au căzut şi administratorii pub-ului "Insomnia" de pe Calea Călăraşilor, alături de alţi trei indivizi implicaţi în traficul de droguri şi etnobotanice. Şi ei au fost trimişi în instanţă.
