Încă o bătălie câştigată de municipalitate în războiul cu proprietarul de piaţă publică din Concordia, omul de afaceri Simion Cloşcă. Judecătoria Brăila a dat dreptate autorităţii locale, care deschisese acţiune în instanţă după ce Cloşcă refuzase încă din 2012 să mai plătească chirie pentru bunurile publice preluate pe amplasamentul pieţei. Nu vă închipuiţi că din cauza cuantumului prea mare al chiriei se codea Cloşcă să plătească, întrucât suma percepută de municipalitate este de-a dreptul ridicolă, doar 600 lei lunar. Omul a încercat să speculeze bâlbele autorităţii la momentul predării terenului de sub piaţă, susţinând în instanţă că, de fapt, ceea ce preluase în 2010 (platforma betonată, copertina, plus stâlpii metalici şi utilităţile publice) nu ar fi aparţinut domeniului public al municipiului. Magistraţii, însă, nu i-au dat dreptate şi l-au obligat să plătească chiria restantă pe doi ani, adică până în februarie 2014. Pentru a recupera banii şi pe restul perioadei, municipalitatea pregăteşte o nouă plângere în instanţă.
S-a pus capăt, în final, unui circ ieftin, ce durează de aproape 3 ani în Piaţa Concordia, în care Cloşcă refuza să plătească chirie, şi aşa modică, Primăriei pentru bunurile primite odată cu terenul de sub piaţă. Judecătoria Brăila a tranşat litigiul în favoarea municipalităţii, obligând proprietarul de piaţă privată să facă plata aşa cum spune la contract.
Ca o paranteză, acest scandal are la epicentru refuzul omului de afaceri de a mai plăti modica chirie pe care municipalitatea i-o percepe pentru folosinţa bunurilor publice de pe terenurile din piaţă. Este vorba despre platforma betonată, copertina metalică, reţeaua de utilităţi publice, toate fiind bunuri publice rezultate din investiţiile făcute din bani publici pentru amenajarea Pieţei Concordia. Pe scurt, vă aduceţi aminte că mai mulţi proprietari de terenuri de sub piaţă au cerut retrocedarea loturilor în natură pentru ca apoi să le vândă omului de afaceri Simion Cloşcă. După ce s-au încheiat procesele în instanţă în cadrul cărora revendicatorii au avut câştig de cauză, s-a pus problema punerii în posesie pentru terenuri libere de sarcini. Însă respectivele loturi numai libere de sarcini nu erau, cunoscut fiind faptul că pe ele se realizaseră amenajările de care aminteam mai sus. Pentru a rezolva problema, municipalitatea a încheiat cu proprietarul Cloşcă un proces verbal de predare-primire a inventarului public de pe terenurile respective, iar ulterior, în 2011, la recomandarea expresă a Curţii de Conturi, venită în control la Primărie, s-a pus problema perceperii unei chirii pentru acele bunuri. După o negociere de toată jena între comisia primăriei şi omul de afaceri s-a ajuns la "fabuloasa" sumă de 600 de lei şi la perfectarea unui contract de închiriere. La finalul anului 2011, însă, când s-a pus problema prelungirii respectivului contract printr-un adiţional, Cloşcă n-a mai venit să-l semneze şi nici nu a răspuns invitaţiilor ulterioare ale Primăriei. Într-un final, aceasta din urmă s-a adresat instanţei pentru a-l obliga pe Cloşcă să plătească chiria.
Primăria vrea chiria până la zi
Revenind, interesantă este însă apărarea făcută de Cloşcă în acest proces: el a cerut instanţei să respingă acţiunea municipalităţii, motivat de faptul că aceasta nu ar fi făcut dovada proprietăţii publice asupra bunurilor predate în 2011 şi că nu au fost urmate procedurile legale privind închirierea respectivelor bunuri, în sensul organizării unei licitaţii publice. În fapt, Cloşcă a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu s-ar folosi de bunurile respective pentru închirierea cărora trebuia organizată de către municipalitate procedura achiziţiei publice, aşa cum prevede legislaţia în domeniu. Judecătorul a apreciat că susţinerile pârâtului privind lipsa calităţii procesuale pasive nu stau în picioare, atât timp cât există un contract între părţi, iar pârâtul, adică Cloşcă, nu l-a atacat pe calea contenciosului administrativ. Drept urmare, înţelegerea scrisă a produs efecte, constituind astfel dovada calităţii procesuale pasive a pârâtului care, practic, nu şi-a respectat obligaţia asumată, adică să plătească modica sumă de 600 lei lunar. "Potrivit art. 1810 NCC, plata sumei de 17.400 lei cu titlu de chirie restantă până la data de 04.05.2011 a fost o plată benevolă, ce a avut ca efect tacita relocaţiune (reînnoirea locaţiunii dacă locatarul, după expirarea termenului din contract, rămâne în folosinţa lucrului şi cu acordul locatorului - n.r.), iar potrivit al. 2 al art. 1810 NCC noua relocaţiune este pe termen nedeterminat", se arată în motivarea deciziei. Astfel, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârât ca neîntemeiată, a admis în parte acţiunea municipalităţii şi a obligat pârâta, adică pe Cloşcă, să plătească reclamantei suma de 15.600 lei, reprezentând chirie restantă pentru perioada ianuarie 2012 - februarie 2014.
Cu privire la decizia instanţei, viceprimarul Alexandru Dănăilă a explicat că municipalitatea urmează să facă toate demersurile pentru a recupera integral chiria datorată de Simion Cloşcă. "Luăm în considerare demersurile pentru a încasa sumele aferente până la zi, dar mai ales să stabilim şi cuantumul chiriei, precum şi termenii contractuali care să cuprindă obligaţii şi garanţii ferme din partea chiriaşului, conform regulamentului deja aprobat de CLM. În caz contrar, vom deschide o nouă acţiune împotriva chiriaşului pentru a-l obliga la semnarea unui nou contract", a spus Dănăilă.
Reamintim că omul de afaceri a pierdut şi procesul în care cerea Administraţiei Pieţelor şi Primăriei în solidar 60.000 de euro cu titlu de despăgubiri pentru că nu a fost pus în posesie imediat după emiterea deciziei de primar privind retrocedarea în natură a unor loturi de teren însumând 988 mp pe amplasamentul piaţei.
Terenurile de sub Concordia, retrocedate bucată cu bucată
Anchetele cotidianului "Obiectiv-Vocea Brăilei" pe tema retrocedărilor de terenuri în zona Piaţa Concordia, precum şi declaraţiile publice ale directorului Administraţiei Pieţelor la vremea respectivă, Simona Drăghincescu, au scos la lumină suficiente dovezi care demonstrau o proastă gestionare a apărării interesului public în procesele intentate municipalităţii de către revendicatori. Ca să dăm doar câteva exemple, amintim doar că unele procese s-au judecat la foc automat, încheindu-se într-un timp record, de doar câteva luni, pe când procese mult mai simple durează cu anii. De asemenea, s-a demonstrat cu acte că unii dintre reclamanţi fuseseră deja despăgubiţi cu sume importante pentru terenurile şi casele ce le fuseseră luate în perioada regimului comunist pentru a face loc investiţiei Piaţa Concordia. Grav este că echipa de jurişti a Primăriei nu a folosit niciodată documentele care ar fi putut dovedi instanţei acest adevăr şi la care apărătorii autorităţii aveau acces facil. Mai mult, terenurile cu tot cu amenajările de piaţă fuseseră inventariate în domeniul public al municipiului şi figurau în anexele la Hotărârea de Guvern privind proprietatea publică a judeţului Brăila. În final, s-a ajuns ca în 2008 mai multe loturi de teren din piaţa respectivă să treacă fără a urma procedura legală din domeniul public direct în proprietatea privată a soţilor Cloşcă. Astfel, până la această dată au fost retrocedate şi au ajuns în proprietatea şi administrarea lui Simion Cloşcă trei loturi de teren pe amplasamentul Pieţei Concordia: 988 mp şi 151 mp (unde revendicatori sunt familiile Rugină, Zanet şi Gaidău) retrocedate direct prin decizie a fostului primar Constantin Sever Cibu şi încă 235 mp predaţi prin executare silită în baza unei decizii a instanţei favorabilă revendicatorului Constantin Doru Ţigău.
