Simion Cloşcă, scos dator statului cu peste 1 miliard de lei vechi! Omul de afaceri care deţine în propietate şi administrare aproape întreg sectorul de legume-fructe din piaţa Concordia a fost subiectul unei inspecţii fiscale pe partea de tranzacţii imobiliare, în urma căreia s-a stabilit un debit de aproximativ 120.000 lei noi. Suma reprezintă, de fapt, TVA de plată ca urmare a depăşirii plafonului valoric maxim de 35.000 euro de la care o persoană fizică devine plătitor de Taxă pe Valoarea Adăugată pentru tranzacţii imobiliare în scop comercial. Cloşcă a contestat imediat raportul de inspecţie, dar a primit răspuns nefavorabil din partea comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Finanţelor Locale. Pasul următor ar fi contestarea în instanţă a deciziei de impunere, mai ales că deja a fost demarată procedura de executare a datornicului.
Pentru a ţine sub control evaziunea fiscală în sectorul tranzacţiilor imobiliare efectuate de către persoane fizice, modificări aduse în ultimii ani Codului Fiscal stabilesc obligaţia plăţii TVA dacă aceste transferuri de proprietate au continuitate sau au caracter de activitate comercială. Practic, Fiscul a ţintit în samsarii de imobile pe fondul boom-ului imobiliar din ultimii ani dinaintea declanşării crizei financiare. De exemplu, în 2008, Daniel Chiţoiu, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, declara într-un interviu acordat presei centrale pe această temă că este nevoie de o reglementare pentru combaterea evaziunii fiscale în tranzacţiile imobiliare. El explica faptul că evaziunea este frecventă în cazul TVA datorat de persoanele fizice pentru tranzacţiile imobiliare, întrucât numeroase persoane fac tranzacţii în scop comercial, dar evită să declare şi să plătească TVA. "Nu este vorba de o casă moştenită şi vândută sau vândută în scopul cumpărării alteia. (...) Vom da un act normativ pentru combaterea evaziunii atât în domeniul produselor accizabile, cât şi al tranzacţiilor imobiliare. Se vor prevedea obligaţii din partea tuturor părţilor implicate: cadastru, notariate, primării, de a ne transmite informaţii", explica la vremea respectivă preşedintele ANAF, adăugând că, în ceea ce priveşte tranzacţiile imobiliare, declaraţiile anuale de venit ale persoanelor fizice se vor corela cu cele ale notarilor pentru a se observa dacă sunt corecte, dacă au înregistrat tranzacţiile la administraţiile financiare, dacă au plătit impozitul şi TVA pentru tranzacţiile repetate mai mari de 35.000 euro.
Tranzacţii de peste 7 miliarde de lei vechi, din 2005 până acum
În contextul prezentat mai sus, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila a explicat că a efectuat un studiu în urma căruia a rezultat o listă de persoane fizice cu tranzacţii imobiliare cu caracter de continuitate şi în cazul cărora au fost programate inspecţii fiscale. Printre persoanele fizice s-a numărat şi Simion Cloşcă, în cazul căruia inspecţia s-a derulat undeva la finele lunii septembrie şi a vizat, potrivit informaţiilor prezentate de DGFP, perioada 2005 - 2010. Instituţia a refuzat să prezinte orice altă informaţie suplimentară legată de numărul de tranzacţii, valoarea acestora sau debitul stabilit de inspectori, invocând secretul fiscal. Totuşi, surse bine informate din cadrul instituţiei ne-au declarat că suma finală stabilită ca obligaţie de plată în urma inspecţiei, reprezentând TVA de plată plus accesorii, este de circa 120.000 lei, adică 1,2 miliarde de lei vechi. Pornind de la această cifră, se poate face o apreciere cu privire la valoarea tranzacţiilor imobiliare înregistrate de Simion Cloşcă - persoană fizică în perioada ultimilor 5 ani, peste limita pragului de 35.000 euro stabilită prin Codul Fiscal. Ar rezulta suma de 6,3 miliarde de lei vechi ca fiind valoarea totală a tranzacţiilor luate în calcul la stabilirea TVA de plată, la care se adaugă cei 35.000 euro, cuantum până la care nu există obligaţia de plată a taxei. Aşadar, se poate aprecia că, per total, a fost vorba despre tranzacţii în sumă de circa 7,5 miliarde de lei vechi, cu menţiunea că pentru primele tranzacţii cu valoare cumulată sub 35.000 euro nu a existat obligaţia declarării şi plăţii TVA.
Cloşcă poate contesta în instanţă decizia Finanţelor locale
Raportul de inspecţie fiscală în cazul lui Cloşcă a fost întocmit la finele lunii octombrie, dar a fost contestat în termenul legal de către contribuabil. Numai că, în data de 13 decembrie, Finanţele dau un răspuns negativ contestaţiei lui Cloşcă, în sensul că o resping şi emit decizie de impunere pentru suma de 1,2 miliarde de lei vechi, după cum susţin sursele noastre. Mai departe, dosarul a ajuns la Administraţia Finanţelor Publice (AFP) Brăila, cea care administrează contribuabilii persoane fizice din municipiu pentru valorificarea actului de inspecţie. Cu alte cuvinte, a fost declanşată procedura de executare silită a debitorului, lucru confirmat, de altfel, de către conducerea AFP Brăila. De menţionat că, procedural, după încercarea de soluţionare pe cale administrativă a contestaţiei lui Cloşcă, acesta are termen de 6 luni de la comunicare pentru a contesta în instanţă decizia Finanţelor. Numai că promovarea unei astfel de acţiuni nu suspendă obligaţia plăţii debitului, aşa cum se întâmplă în cazul amenzilor, Simion Cloşcă fiind obligat să achite suma respectivă, pe care o va recupera numai dacă instanţa îi va da dreptate printr-o decizie executorie şi irevocabilă.
Cloşcă, proprietar de piaţă publică
Simion Cloşcă a mai constituit în acest an ţinta indirectă a unui control încrucişat al Finanţelor Locale şi Gărzii Financiare, menit să determine dacă şi-a respectat obligaţiile fiscale generate de închirierea tarabelor şi spaţiilor comerciale aflate pe proprietatea sa din Piaţa Concordia. În urma verificărilor efectuate de cele două instituţii, a reieşit că omul de afaceri a fost corect în relaţia cu statul. Totuşi, există mari semne de întrebare legate de modul cum a devenit proprietarul terenului de sub sectorul legume-fructe din piaţa respectivă, dar şi cum a reuşit să administreze cu titlu gratuit infrastructura aferentă investiţiilor realizate pe bani publici pentru deservirea obiectivului de piaţă publică. De unde aceste semne de întrebare? Simplu: atât terenurile retrocedate în natură fie prin decizia fostului primar Constantin Cibu, dar şi prin hotărâre de instanţă, cât şi platforma betonată plus copertina metalică şi reţelele de utilităţi publice (apă-canal, energie electrică) sunt proprietatea publică a municipiului. Astfel de bunuri au un regim juridic special, care stabileşte că sunt imprescriptibile, inalienabile şi insesizabile. Altfel spus, bunurile din domeniul public nu pot fi dobândite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile, nu pot fi supuse executării silite şi nici nu pot fi înstrăinate. Totuşi, până la această dată, au fost retrocedate şi au ajuns în proprietatea şi administrarea lui Simion Cloşcă trei loturi de teren pe amplasamentul Pieţei Concordia: 988 mp şi 151 mp retrocedaţi direct prin decizie a fostului primar PNL-ist Constantin Sever Cibu, şi încă 235 mp predaţi prin executare silită în baza unei decizii a instanţei. Lotul de 988 mp, oficial, Cloşcă l-a cumpărat cu suma de 18 miliarde de lei vechi, iar pentru cel de 151 mp a dat 1,5 miliarde lei vechi, în timp ce pentru lotul de 235 mp valoarea tranzacţiei a rămas, deocamdată, secretă.
