• actualul sediu al Flotilei Fluviale, una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri ale Brăilei, urmează să intre în reabilitare, pe cheltuiala Armatei, care a alocat peste 20 milioane de lei în acest scop • este, probabil, cea mai mare investiţie făcută în reabilitarea unei clădiri din Brăila, însă rezultatul se preconizează a fi unul care să merite toţi banii • imobilul a fost ridicat în vremurile de glorie ale oraşului, pentru a servi drept sediu societăţii de asigurări “Generala” • în timpul celor două războaie mondiale a fost preferat ca sediu de comandament atât de ocupanţii germani cât şi de cei sovietici • în prezent, starea sa necesită intervenţii de urgenţă • reabilitarea sa continuă şirul unor investiţii similare de succes, care au readus la viaţă clădiri superbe precum Casa Popeea sau actualul restaurant “Carol”
Una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri din Brăila, care domină de peste 100 de ani strada Împăratul Traian, principala cale de acces din centrul oraşului spre Dunăre, urmează să intre în reabilitare. Costul lucrărilor este estimat la peste 20 milioane de lei, adică mai mult de 200 miliarde de lei vechi. Cel mai probabil, putem vorbi despre una dintre cele mai ample investiţii făcute în ultimii ani la Brăila, pentru reabilitarea unui imobil. Banii nu vor fi daţi nici de autorităţile locale şi nici de vreun investitor privat, ci provin din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Asta în contextul în care clădirea în cauză serveşte drept sediu pentru comandamentul Flotilei Fluviale, pentru o secţie a Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serofiti” Galaţi şi pentru Biroul de Informare Recrutare Brăila. Recent, Direcţia Domenii şi Infrastructuri, instituţia care are ca obiect de activitate administrarea patrimoniului imobiliar al Armatei, a postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.n.) licitaţia pentru contractarea unei firme de construcţii specializate în executarea lucrărilor de reabilitare. Clădirea fiind înscrisă în Patrimoniul Cultural al României, criteriile de selecţie a constructorului vor fi foarte stricte, renovarea urmând să se facă respectând toate rigorile legale în vigoare. De altfel, lucrările nici nu pot începe fără un aviz eliberat de Ministerul Culturii.
Superbul imobil, aflat pe Str. Împăratul Traian, pe partea dreaptă în sensul dinspre Piaţa Traian spre malul Dunării, a fost construit în perioada 1910 - 1913, într-un “stil eclectic, cu puternice influenţe franceze”, după cum se precizează în cartea “Monumente istorice ale oraşului Brăila”, scrisă de Ioan Munteanu. Tot din acea lucrare aflăm că, iniţial, a servit ca sediu al Societăţii de Asigurări “Generala”, pe vremea când Brăila era unul dintre cele mai prospere oraşe din România, cunoscut în toată lumea pentru că dădea tonul bursei cerealelor pe mapamond. Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Oskar Maugsch, iar construcţia propriu-zisă a fost ridicată de italianul Luigi Segatti, care nu a făcut deloc rabat la materiale de calitate, după cum se poate vedea chiar şi acum, după mai bine de un secol, pe faţada monumentală a imobilului.
În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital, apoi a găzduit sediul Comandamentului de ocupaţie german, denumirea străzii Împăratul Traian devenind, în acea perioadă, Kaiser Trajan Strasse.
După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost din nou sediu de comandament, de această dată a ocupantului sovietic. A găzduit apoi, câţiva zeci de ani, Policlinica Teritorială Brăila. Din 1980, a fost cedată Brigăzii Fluviale devenite, din 2015, Flotila Fluvială “Mihail Kogălniceanu”.
“Imobilul are 1900 metri pătraţi, cu subsol, parter, două etaje şi aproximativ 100 de încăperi. Zidurile sunt placate cu piatră artificială. Cele două corpuri ale clădirii, dispuse pe aliniamentul a două străzi intersectate în unghi ascuţit, sunt legate printr-un volum cilindric decrosat, subliniat de o cupolă. Un accent particular primeşte centrul faţadei principale, prin cele 7 coloane ionice adosate, ce unifică etajele”, mai precizează Ioan Munteanu în lucrarea sa dedicată monumentelor istorice de pe raza Brăilei.
Din păcate, trecerea timpului şi lipsa unei renovări făcute cu simţ de răspundere au afectat destul de puternic monumentala faţadă, din care s-au desprins bucăţi mari de tencuială. De altfel, în prezent există pericolul ca pietonii care trec prin zonă să fie loviţi de bucăţi de moloz ce cad de la înălţime.
Deocamdată, nu se ştie cu precizie când vor începe lucrările de reabilitare. Cert este că deja se fac pregătiri pentru mutarea comandamentului Flotilei Fluviale în Portul Militar, pentru eliberarea clădirii. Vor trebui mutate, de asemenea, şi cabinetele medicale, dar şi Biroul de Informare Recrutare şi celelalte entităţi care ocupă câteva încăperi, cum ar fi Asociaţia Veteranilor sau reprezentanţa Ligii Navale.
Exemplu de reabilitare de succes, la doi paşi, pe Str. C.A. Rosetti
Renovarea acestui imobil de referinţă de pe Str. Împăratul Traian va schimba, cu siguranţă, aspectul - destul de prăfuit în prezent - al acestei artere importante din centrul vechi al Brăilei. Asta cu atât mai mult cu cât alte clădiri din zonă, construite în vremurile de glorie ale oraşului, deja şi-au recăpătat strălucirea de altădată. De exemplu, Casa Popeea, aflată destul de aproape de sediul Flotilei Fluviale, pe Str. C.A. Rosetti, s-a transformat, în ultimii doi ani, dintr-o ruină într-o adevărată minune arhitectonică. Asta graţie unei investiţii făcute de actualul proprietar al clădirii, firma “Tracon”, a fostului prefect Mihai Manea.
Casa Popeea este monument istoric şi se numeşte aşa, cel mai probabil, după vreunul dintre membrii familiilor foştilor proprietari. Imobilul a fost construit în jurul anului 1900, iar din documentele de arhivă reiese că, în 1907, îi aparţinea unei anumite doamne Reisel Premitca, zisă Rosa. În 1923, după ce a a fost parţial distrusă de un incendiu, casa a fost cumpărată de comerciantul grec Dimitri A. Cosmetto. Pe vremea aceea, zona era cunoscută drept “cartierul elen”, iar Casa Popeea se afla în compania selectă a unor clădiri precum fosta şcoală Greacă, hotelul Atena, Casa Manos sau Biserica Greacă. Odată intrat în proprietatea construcţiei afectate de incendiu, grecul Dimitrie Cosmetto decide să o facă mai frumoasă decât era înainte. Specialiştii spun că, odată reconstruită, casa a luat tot ce era mai frumos din arhitectura secolului XIX, într-un veritabil stil eclectic care a rămas un adevărat reper estetic pentru identitatea comunitară a Brăilei.
În perioada comunistă, Casa Popeea nu a avut un destin tocmai fericit, trecând prin inerenta naţionalizare. Realul declin a început, însă, în anii '90, când clădirea s-a degradat într-un ritm accentuat. Din anii 2000, proprietar a devenit firma “Tracon”, care, după îndelungi amânări, a dat startul lucrărilor de reabilitare abia în 2014. În prezent, faţada exterioară este finalizată, conducerea “Tracon” afirmând că imobilul ar trebui să fie gata în toamna acestui an, când va primi folosinţa de butique-hotel.
Clădiri norocoase versus clădiri cu ghinion
O altă renovare făcută “ca la carte”, care a readus la viaţă un foarte frumos imobil din Piaţa Traian este cea făcută de omul de afaceri Georgian Negură, cu ajutorul firmei de construcţii “Durabet” Brăila. Este vorba despre clădirea fostei cofetării Select, în prezent restaurantul Carol. Având o istorie de circa 150 de ani, clădirea este o dovadă palpabilă a priceperii ce îi caracteriza pe meşterii constructori angajaţi de bogaţii Brăilei să le ridice casele, în a doua jumătate a secolului XIX. “Am rămas profund impresionat de acurateţea execuţiei din perioada respectivă. Pereţii subsolului parcă sunt traşi cu laser, atât de bine sunt aliniaţi şi finisaţi. În plus, este de remarcat cât de avansaţi erau proprietarii din acele vremuri, care îşi amenajau locuinţele în aşa fel încât să aibă toate facilităţile necesare. Într-o perioadă când apa încă se căra cu sacaua, fiindcă oraşul nu dispunea de o reţea de alimentare, cei care au locuit aici aveau în subsolul casei săpată o fântână de 14 metri adâncime şi cu diametru de 2 metri, de unde scoteau apă cu o instalaţie specială. Aveau băi cu dotări similare celor din zilele noastre, iar asta se întâmpla în 1870 - 1880. Scara interioară, din lemn masiv, este extraordinară. A fost atât de bine lucrată încât nici nu realizezi că are peste o sută de ani vechime”, ne declara, în vara anului 2015, Constantin Rădulescu, patronul firmei de construcţii “Durabet”, care a lucrat timp de trei ani la reabilitarea acestei construcţii.
Nu se ştie foarte exact cine a fost primul proprietar al clădirii. Cert este că acesta făcea parte din lumea bună a Brăilei. Probabil era un armator sau un comerciant bogat. Imobilul a avut destinaţie de locuinţă până în 1925, când i s-a mai adăugat un corp de clădire şi a fost transformat în sediu de bancă. Acolo a funcţionat Banca Italiană, până în 1940, când clădirea a fost cumpărată de avocatul Constantin Oţeleanu. După război, odată cu invazia sovietică, clădirea a fost rechiziţionată de Armata Roşie, care a deschis un restaurant destinat trupelor de ocupaţie sovietice. Din acest motiv, imobilul nu a trecut prin naţionalizarea comunistă, după plecarea ruşilor reintrând în posesia avocatului Oţeleanu. Aşa cum menţionează autorul Ioan Munteanu, în volumul “Emblema Brăilei moderne”, Oţeleanu a închiriat imobilul Trustului de Alimentaţie Publică Locală, care a deschis aici restaurantul “Brăila”, celebru în anii '60 - '70.
În anii '90, clădirea, care între timp fusese moştenită de sora avocatului Oţeleanu, a fost închiriată de omul de afaceri Mihai Dănuţ, aici funcţionând, până în urmă cu câţiva ani, cofetăria “Select”. După ce ani de zile a plătit chirie pentru spaţiul folosit, Mihai Dănuţ a cumpărat clădirea în 2006. Declinul afacerii sale a făcut ca imobilul să fie preluat de o bancă, de unde a fost cumpărat de actualul proprietar.
Din fericire, tot mai multe clădiri din centrul vechi al Brăilei beneficiază de lucrări de reabilitare, graţie unor investiţii făcute atât de firme private cât şi de instituţii ale statului. După cum se ştie, Primăria Brăila a reabilitat de curând monumentalul imobil al teatrului “Maria Filotti”, în timp ce Consiliul Judeţean a alocat bani pentru reabilitarea fostului sediu al Casei de Cultură de pe strada Polonă, precum şi a unor clădiri de pe Str. Ana Aslan, unde în prezent funcţionează Centrul Multicultural “Poarta Cetăţii”. În prezent, graţie unor investiţii private, sunt în derulare lucrări de reabilitare a sediului BRD din Piaţa Traian - o altă clădire de referinţă a Brăilei - dar şi fostul cămin de bătrâni de pe Str. Polonă.
Din păcate, pe lângă aceste exemple pozitive, există şi multe altele negative, cum ar fi starea extrem de precară a fostului CEC de pe Str. Mihai Eminescu sau a fostului hotel “Pescăruş”, de pe aceeaşi stradă, clădiri care sunt lăsate în paragină din cauza unor litigii în instanţă care durează de zeci de ani.
