Angajaţii lui Cioabă taie magistrala de termoficare la concurenţă cu hoţii de fier vechi. Firma "Laromet" din Sibiu a început să demonteze la foc automat conductele de termoficare din mai multe zone în oraş, de frica raidurilor nocturne ale "termitelor". "Tăiem ce e mai uşor ca să nu ne-o ia alţii înainte şi să rămânem în pagubă", se plâng reprezentanţii firmei sibiene, care a cumpărat la licitaţie întreaga reţea supraterană de termoficare. De altfel, "Laromet" nici n-a mai aşteptat emiterea unei autorizaţii de demolare de către Consiliul Judeţean, pentru a începe tăierea. Dincolo de problema de legalitate, în toată această grabă, rămân în urmă tone de vată minerală pe care firma sibiană are obligaţia să o preia şi să o neutralizeze. "A plouat şi vata îmbibată atârnă greu la cântar şi n-o să-i îmbogăţim pe aştia unde ducem noi vata plătind cu 60 euro tona apa de ploaie. Se mai zvântă zilele astea şi o luăm de pe traseu. Facem curat", promit cei de la "Laromet", chiar prin vocea lui Gogu Mihuţescu Cioabă, unchiul regelui Cioabă, prezent zilele acestea la Brăila pentru a urmări cum se derulează afacerea familiei.
Cursă contra cronometru pentru angajaţii şi colaboratorii firmei sibiene "Laromet Transib" SRL, cea care a cumpărat pentru valorificare reţeaua de conducte de termoficare: de frica hoţilor care atacă noaptea conductele, muncitorii lucrează la foc continuu. Au început să secţioneze cu aparatele de sudură ţevile în mai multe locaţii din oraş, în zona "Laminorul", dar şi în zona bazei nautice, iar pe unele porţiuni "marfa" a şi fost încărcată în maşini. "Am început cu demolarea în zonele cele mai uşoare, ca să nu ne-o ia înainte hoţii şi să rămânem în pagubă. E ceva de speriat cu furturile. Am văzut cu ochii mei într-una din nopţile astea cum se fură. Erau căţăraţi pe conducte cu zecile, cu ciocane şi baroase. Cine avea curaj să-i alunge de-acolo? Nici cu mitraliera n-ar avea curaj cineva să-i dea jos. Poliţia nu le poate face faţă", se plânge Gogu Mihuţescu Cioabă, unchiul regelui Cioabă, prezent la Brăila pentru a vedea cum se derulează afacerea cumpărată de nepotul său, care-i poartă de altfel şi numele (tot Gogu Mihuţescu Cioabă - nr.r.), asociat majoritar al SC "Laromet Transib" SRL. Întrebat de ce au început demolările înainte de emiterea autorizaţiei de desfiinţare, Mihuţescu Cioabă a dat vina tot pe hoţi: "Nu mai este vreme de stat, dacă vrem să mai putem recupera ceva şi să nu ieşim în pagubă. Am depus toate actele peste tot unde trebuia şi avizele şi autorizaţiile sunt pe cale de a fi emise. Am obţinut aviz inclusiv de la CFR, acolo unde conductele sunt aproape de calea ferată sau de reţeaua lor. Suntem în regulă cu actele, se poate verifica. Dar nu puteam aştepta că ăştia fură tot".
Aşa cum ne-a explicat primarul municipiului, Aurel Simionescu, eliberarea autorizaţiei de desfiinţare este de competenţa Consiliului Judeţean Brăila. "Pentru că lucrarea se întinde pe două unităţi administrativ-teritoriale, autorizaţia trebuie obţinută de la CJ Brăila. Primăria şi-a dat avizul necesar în acest sens. În ce priveşte graba dumnealor, vă pot spune că au fost chemaţi la Poliţia Locală şi atenţionaţi pentru intrarea în legalitate şi înţeleg că lucrurile sunt pe cale să fie rezolvate", ne-a declarat sursa citată. Contactat la finele săptămânii trecute de reporterii "Obiectiv", preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a explicat că autorizaţia nu fusese încă emisă. "Încă nu am dat aviz. Nici nu am vreun document prin care să mi se spună asta. Nu mi-a intrat la mapă niciun document pe tema aceasta", ne-a comunicat joi, 20 august, şeful judeţului.
Mihuţescu Cioabă: "Nu rămâne aşa! Facem curăţenie după noi"
Procedural, de la momentul preluării reţelei de conducte supraterane cumpărate prin negociere directă problema pazei le aparţine celor de la "Laromet". "Fierul a scăzut la preţ, sau mai bine zis cotaţia la burse. Ăştia cu furatul ne omoară. Plus că trebuie să facem şi curăţenie în urma noastră, adică să demontăm stâlpii de susţinere din beton, ducem vata de sticlă la firmă specializată. Păi, numai firma specializată din Slobozia, unde ducem noi vata minerală, ne cere 60 euro pe tona de vată! Vă arăt facturile (...) Noi am preluat conducta de la punctul F26 (este situat la intrare în oraş pe Aleea Mecanizatorilor în spatele Perimetrului 2 al Zonei Libere - n.r.) încoace, în oraş. Ce-a fost până la F26 nu e treaba noastră (cu referire la furturile sistematice asupra cărora "Obiectiv" a atras atenţia în repetate rânduri - n.r.). Ne-am angajat să facem curat şi pe porţiunea de până la punctul F26. Una peste alta, tare mi-e să nu ieşim în pagubă!", s-a plâns Mihuţescu Cioabă, adăugând că, după socoteala sa, totul se va termina în maxim 3 luni, adică până la intrarea în sezonul rece.
De precizat că până acum, în mai multe zone unde muncitorii tocmiţi de firma sibiană au terminat de recuperat fierul din conducte a fost lăsată în urmă vata minerală care a asigurat termoizolarea ţevilor. "Nu rămâne aşa! Facem curăţenie după noi. Luăm vata şi o ducem la Slobozia. Zilele acestea, dacă a plouat, n-am mai luat-o, am lăsat-o să se mai zvânte pentru că noi plătim la tonă vata dusă la firmă. Vata îmbibată atârnă greu la cântar şi n-o să-i îmbogăţim pe aştia unde ducem noi vata plătind cu 60 euro tona apa de ploaie. Se mai zvântă zilele astea şi o luăm de pe traseu. N-o lăsăm acolo", a promis Cioabă.
Cu privire la acest aspect, şi primarul Aurel Simionescu a subliniat că firma are obligaţia de a face curat în urma sa: "Cei de la firmă au fost avertizaţi la Poliţia Locală şi în ce priveşte problema vatei minerale".
"Laromet" plăteşte primăriei 400 lei pentru fiecare tonă de fier vechi
Reamintim că la mijlocul lunii trecute s-a semnat contractul privind casarea şi valorificarea la fier vechi a reţelei urbane de termoficare a municipiului cu firma sibiană "Laromet Transib" SRL, societate cu un capital de 1.000 lei, avându-l drept asociat principal pe Gogu Mihuţescu Cioabă (născut în 1985 - este nepotul seniorului Gogu Mihuţescu Cioabă - n.r), potrivit informaţiilor din presa centrală, nepotul de văr al autointitulatului rege al rromilor, Daniel Cioabă. Achiziţia de la Brăila s-a făcut în urma unei negocieri directe organizate de operatorul public de apă-canal-epurare CUP Dunărea Brăila, după mai multe licitaţii la care nu s-a înscris nici un ofertant. Pentru reţeaua supraterană de conducte, municipalitatea va încasa de la "Laromet" Sibiu 0,4 lei pentru fiecare kilogram de material reciclabil recuperat. Procedura stabileşte că pentru fiecare diametru de conductă în parte, în prezenţa unui reprezentant al municipalităţii, se taie un metru de ţeavă şi se cântăreşte. Valoarea astfel rezultată este considerată etalon pentru calculul sumelor cuvenite bugetului local.
În actele oficiale privind reţeaua de termoficare urbană se face referire la o lungime totală de 65,71 km de conducte cu diferite diametre, din care circa 30 km sunt ţevi de medii şi mari dimensiuni. Toate acestea au o valoare de inventar de peste 170,5 milioane lei.
