Acesta este motivul pentru care, ieri, în Barieră, în dreptul agenţiei de abonamente, parcă începuse o nouă revoluţie. Cozi incredibile, trafic îngreunat, larmă, jandarmi.
Mi-am aruncat o privire asupra mulţumii şi prima întrebare care mi-a venit în minte a fost: oare bătrânii aceştia, dispuşi să se supună calvarului de a sta în picioare ore în şir, sub razele soarelui, îngrămădiţi unul în altul ca nişte sardele, sunt aceiaşi care, dacă vreodată am "nesimţirea" să mă aşez pe un scaun într-un mijloc de transport în comun şi nu mai e altul liber mă înghiontesc - doar, doar m-oi prinde cât sunt de impertinentă - şi-mi gâfâie în ureche de parcă şi-ar da ultima suflare - doar, doar m-oi ridica? Oare printre ei se află şi bătrânul, nu prea neputincios, care în urmă cu ceva ani, însărcinată în 6 luni fiind şi cu o burtică vizibilă, mi-a aruncat în faţă că sunt needucată că nu-i cedez locul?!
Nu ştiu. Şi, sincer, nici nu îmi mai pasă. Am ajuns între timp să-i înţeleg pe aceşti oameni. Le acord clemenţă celor care consideră că indiferent de vârstă şi venituri totul li se cuvine, doar pentru că sunt pensionari, dar îi respect doar pe cei care ştiu şi pot să-şi poarte cu demnitate anii.
Ce nu înţeleg, însă, este largheţea consilierilor locali. Pentru că, să fim serioşi, un venit de 10 milioane de lei lunar, nu e de ici, de colo în actualele condiţii. Nu susţin că e îndestulător, dar gândiţi-vă câţi angajaţi din Brăila au acces la un asemenea salariu. Gândiţi-vă câţi brăileni îşi rup oasele pe doar 6 milioane de lei, salariul minim pe economie. Şi mai gândiţi-vă câţi dintre aceşti angajaţi mai au în spate şi unul, doi, trei copii, care trebuie trimişi la şcoală, îmbrăcaţi, hrăniţi. Salariaţi care însă nu beneficiază de un asemenea drept. Nici ei, nici copiii lor, ştiut fiind că elevii beneficiază de doar 50% reducere. Şi nu oricum, ci după o procedură extrem de greoaie. Adică: elevul îşi cumpără din propriile resurse abonamentul la preţ integral, îl foloseşte, iar la sfârşitul lunii face un dosar pe care îl depune la secretariatul unităţii de învăţământ. Şcoala decontează 50% din valoarea totală atunci când i se transferă fonduri de la Primărie şi în limita lor. Iar transferurile... nu de fiecare dată se fac la timp şi nu mereu sunt îndestulătoare. Mie mi se pare cumplit de nedrept. Vouă?
Ce-i drept, însă, aceşti copii nu votează. Iar având în vedere statisticile de după alegerile electorale - indiferent care - nici părinţii lor nu prea se înghesuie. Deci, cumva, îi înţeleg şi pe domnii consilieri care, în an preelectoral, încep să îşi arunce în comunitate corzi de siguranţă. Şi pe cine să mituiască mai întâi dacă nu pe ei, pensionarii, cei mai conştiincioşi când vine vorba de vot, dar şi cei mai uşor manipulabili.
Problema ştiţi care e? Subvenţiile acestea la abonamente nu le plăteşte nici primarul, nici consilierii din propriile buzunare. Ci noi toţi, inclusiv salariaţii cu 6 milioane pe lună. Salariaţi care, de cele mai multe ori, când ajung în staţie se uită mai întâi în portofel şi apoi... aleg să meargă pe jos. Chiar şi la serviciu.
Cine are bătrâni să şi-i cumpere!
Decizia aparţine consilierilor locali care, astfel, înţeleg să vină în sprijinul unei categorii importante din populaţia oraşului Brăila, cea a persoanelor "cu venituri reduse". Excelentă măsură, care demonstrează că aleşii noştri ştiu, atunci când e cazul, să dea dovadă de "solidaritate socială"! Excelentă decizie, mai ales acum când criza muşcă, parcă mai rău ca niciodată, din buzunarele noastre. Gest extraordinar din partea conducerii muncipiului de a sprijini societatea "Braicar", aflată deja cu un picior în groapă.
