Imaginati-va o lume in care mamele nu se pot bucura de copiii lor, in care sentimentul de iubire nu exista, in care copiii nu-si cunosc niciodata parintii, in care exista doar pereti de sticla, in care ti se citeste corespondenta, in care nu te poti ascunde, in care esti atit de expus incit nu mai poti gindi. Tablele Orare, Orele Personale, Norma Materna, Zidul Verde sau Binefacatorul sint notiunile care descriu aceasta lume "perfecta", desavirsita din punct de vedere matematic a Statului Unic. Romanul este, bineinteles, o anticipatie la ororile regimului bolsevic, fiind scris in momentul in care comunismul doar ce se instala in Rusia. Imaginea acestui regim totalitar este insa accentuata cu o multime de elemente grotesti, intr-o lume in care oamenilor le sint cenzurate chiar si sentimentele. Fiecare element este dezumanizat, orice tip de ideal este distrus, omul ajungind sa fie o masinarie a Binefacatorului care este zeificat in mod absolut.
"Noi" deschide seria de capodopere apartinind aceluiasi gen, bazate pe interzicerea de a gindi, de a se exprima liber ( "Minunata lume noua" de Aldous Huxley, "1984" si "Ferma animalelor" de George Orwell sau "Fahrenheit 456" de Ray Bradbury). "Noi" se diferentiaza insa prin rigorizatatea matematica a acestei lumi in care totul este calculat, iar orice fel de sentiment trebuie cenzurat, mai putin cel de preamarire a Binefacatorului.
"Noi" deschide seria de capodopere apartinind aceluiasi gen, bazate pe interzicerea de a gindi, de a se exprima liber ( "Minunata lume noua" de Aldous Huxley, "1984" si "Ferma animalelor" de George Orwell sau "Fahrenheit 456" de Ray Bradbury). "Noi" se diferentiaza insa prin rigorizatatea matematica a acestei lumi in care totul este calculat, iar orice fel de sentiment trebuie cenzurat, mai putin cel de preamarire a Binefacatorului.
